- isprăvnicie
- ISPRĂVNICÍE, isprăvnicii, s.f. 1. Funcţia de ispravnic. 2. Instituţie condusă de ispravnic; reşedinţa ispravnicului. – Ispravnic + suf. -le.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ISPRĂVNICÍE s. (ist.) (înv.) stărostie.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeISPRĂVNICÍE s. v. administrare, administra-ţie, cârmuire, conducere, epitropie, gospodărire, prefectură, tutelă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeisprăvnicíe s. f., art. isprăvnicía, g.-d. art. isprăvnicíei; pl. isprăvnicíi, art. isprăvnicíileTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficISPRĂVNICÍ//E isprăvniciei f. 1) Instituţie condusă de un ispravnic. 2) Local unde se află această instituţie. 3) Funcţie de ispravnic. 4) Durata de exercitare a acestei funcţii. /ispravnic + suf. isprăvnicieieTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.