ispravnic — ISPRÁVNIC, ispravnici, s.m. Dregător care aducea la îndeplinire o poruncă domnească sau (mai târziu) care conducea, ca reprezentant al domnului, un judeţ sau un ţinut. – Din bg. izpravnik, rus. ispravnik. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX … Dicționar Român
isprăvnicesc — ISPRĂVNICÉSC, EÁSCĂ, isprăvniceşti, adj. Care ţine de ispravnic sau de isprăvnicie, privitor la ispravnic sau la isprăvnicie. – Ispravnic + suf. esc. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 isprăvnicésc adj. m., f. isprăvniceáscă; pl. m.… … Dicționar Român
Constantine Mavrocordatos — This article is about Constantine Mavrocordatos. For other uses, see Constantine Mavrocordatos (disambiguation). Constantine Mavrocordatos (Κωνσταντίνος Μαυροκορδάτος) Prince of Wallachia and Moldavia … Wikipedia
isprávnic — s. m., pl. isprávnici … Romanian orthography
administra — ADMINISTRÁ, administrez, vb. I. tranz. 1. A conduce, a cârmui; a gospodări o întreprindere, o instituţie etc. 2. A da unui bolnav un anumit medicament. ♦ (ir.) A trage o bătaie. 3. (jur.: în sintagma) A administra o probă = a folosi un mijloc de… … Dicționar Român
autoriza — AUTORIZÁ, autorizez, vb. I. tranz. A împuternici pe cineva sau ceva cu o autoritate (publică). ♦ A da cuiva dreptul de a face, de a spune etc. ceva. [pr.: a u ] – Din fr. autoriser. Trimis de ana zecheru, 01.07.2002. Sursa: DEX 98 AUTORIZÁ vb.… … Dicționar Român
gros — GROS1, GROÁSĂ, groşi, groase, adj., GROS adv., s.n., GROS, groşi, s.m. I. adj. 1. (Despre corpuri cilindrice) Care are diametrul sau circumferinţa mai mari decât dimensiunile obişnuite. Trunchi gros. ♢ Intestinul gros = parte a tubului digestiv… … Dicționar Român
isprăvi — ISPRĂVÍ, isprăvesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A duce sau a ajunge până la sfârşit, a face să fie sau a fi gata; a (se) termina, a (se) sfârşi, a (se) mântui; a (se) înfăptui, a (se) realiza. ♢ loc. adv. Pe isprăvite = aproape de sfârşit, pe… … Dicționar Român
isprăvnicie — ISPRĂVNICÍE, isprăvnicii, s.f. 1. Funcţia de ispravnic. 2. Instituţie condusă de ispravnic; reşedinţa ispravnicului. – Ispravnic + suf. le. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ISPRĂVNICÍE s. (ist.) (înv.) stărostie. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
