incoerenţă

incoerenţă
INCOERÉNŢĂ, incoerenţe, s.f. Lipsă de legătură logică (în gândire sau acţiune). [pr.: -co-e-.var.: incoherénţă s.f.] – Din fr. incohérence.
Trimis de valeriu, 28.07.2006. Sursa: DEX '98

Incoerenţă ≠ coerenţă
Trimis de siveco, 28.07.2006. Sursa: Antonime

INCOERÉNŢĂ s. (livr.) ilogism.
Trimis de siveco, 28.07.2006. Sursa: Sinonime

incoerénţă s. f. coerenţă
Trimis de siveco, 28.07.2006. Sursa: Dicţionar ortografic

INCOERÉNŢ//Ă incoerenţăe f. Caracter incoerent; lipsă de coerenţă. /<fr. incohérence
Trimis de siveco, 28.07.2006. Sursa: NODEX

INCOERÉNŢĂ s.f. Lipsă de coerenţă, de legătură logică (în gândire, în acţiune). [pron. -co-e-, var. incoherenţă s.f. / cf. fr. incohérence].
Trimis de LauraGellner, 28.07.2006. Sursa: DN

INCOERÉNŢĂ s. f. faptul de a fi incoerent. (< fr. incohérence)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • manie — MANÍE, manii, s.f. 1. Boală mintală manifestată prin euforie, stare de excitaţie psihomotorie, logoree, halucinaţii, incoerenţă a gândirii etc.; p.ext. idee fixă care preocupă pe cineva. 2. (Cu sens atenuat) Preocupare exagerată pentru ceva;… …   Dicționar Român

  • schizofazie — SCHIZOFAZÍE, schizofazii, s.f. (med.) Tulburare patologică (în schizofrenie) care se manifestă prin vorbire incoerentă, confuză. – Din fr. schizophasie. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  schizofazíe s. f., pl. schizofazíi Trimis… …   Dicționar Român

  • incoherenţă — INCOHERÉNŢĂ s.f. v. incoerenţă. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  INCOHERÉNŢĂ s.f. v. incoerenţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • coerenţă — COERÉNŢĂ, coerenţe, s.f. 1. Legătură strânsă (şi armonioasă) între părţile sau elementele unui întreg. 2. (fiz.) Proprietatea mai multor unde de a avea aceeaşi lungime şi diferenţe de fază constante în timp.[var. : coherénţă s.f.] – Din lat.… …   Dicționar Român

  • dadaism — DADAÍSM s.n. Curent literar şi artistic apărut în 1916 în Europa, caracterizat prin negarea oricărui raport între gândire şi expresia artistică, prin ridicarea hazardului la rangul de principiu de creaţie; dada. – Din fr. dadaïsme. Trimis de… …   Dicționar Român

  • dezordine — DEZÓRDINE, dezordini, s.f. 1. Lipsă de ordine; neorânduială. 2. Lipsă de organizare, de disciplină; debandadă. ♦ Tulburare (socială); revoltă, răscoală. – Dez + ordine (după fr. désordre). Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • difuz — DIFÚZ, Ă, difuzi, e, adj. Răspândit în toate părţile sau în diverse părţi; împrăştiat, risipit. ♦ Care este neclar, lipsit de organizare. Stil difuz. – Din fr. diffus, lat. diffusus. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Difuz ≠ limpede… …   Dicționar Român

  • dislogie — dislogíe s. f., g. d. art. dislogíei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DISLOGÍE s. f. tulburare a limbajului, printr o vorbire incoerentă, datorată unor modificări psihopatologice fără substrat neurologic. (< fr.… …   Dicționar Român

  • ilogism — ILOGÍSM s.n. (Rar) Caracterul a ceea ce este ilogic. – Din fr. illogisme. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ILOGÍSM s. v. absurditate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  ILOGÍSM s. v. incoerenţă. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • peroraţie — PERORÁŢIE, peroraţii, s.f. Parte finală, concluzie a unui discurs, a unei cuvântări, rostită de vorbitor pe un ton însufleţit (şi emfatic); p. gener. vorbire însufleţită (si emfatică), care caută să convingă. – Din lat. peroratio. cf. fr. p é r o …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”