impenetrabil

impenetrabil
IMPENETRÁBIL, -Ă, impenetrabili, -e, adj. 1. Care nu lasă să treacă ceva prin el. ♦ Prin care nu se poate pătrunde cu privirea; de nepătruns. ♦ fig. De neînţeles, de nepătruns; ascuns. Sentimente impenetrabile. ♦ fig. Care îşi ascunde gândurile sau sentimentele; care nu trădează stările sufleteşti. Persoană, fizionomie impenetrabilă. 2. (fiz.) Care ocupă un asemenea spaţiu încât exclude de acolo prezenţa oricărui alt corp. – Din fr. impénétrable, lat. impenetrabilis.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

IMPENETRÁBIL adj. nepătruns, nepenetrabil, nestrăbătut.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

impenetrábil adj. m. penetrabil
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

IMPENETRÁBIL impenetrabilă (impenetrabili, impenetrabile) 1) Care nu poate fi străbătut; de nestrăbătut. 2) fig. Care este greu sau imposibil de înţeles; de nepătruns; de neînţeles; ermetic; obscur. 3) (despre oameni şi despre expresia feţei lor) Care nu trădează trăirile sufleteşti. [Sil. -ne-tra-] /<fr. impénétrable, lat. impenetrabilis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

IMPENETRÁBIL, -Ă adj. 1. Prin care nu pătrunde un lichid, lumina etc.; de nestrăbătut. ♦ (fig.) De neînţeles, de nepătruns; ascuns. 2. (fiz.) Care ocupă un spaţiu în aşa fel încât exclude din acel loc alt corp. [cf. fr. impénétrable, lat. impenetrabilis].
Trimis de LauraGellner, 24.07.2006. Sursa: DN

IMPENETRÁBIL, -Ă adj. 1. prin care nu pătrunde un lichid, lumina etc.; de nestrăbătut. ♢ (fig.) de neînţeles, de nepătruns; ascuns. 2. (fiz.) care ocupă un spaţiu în aşa fel încât exclude din acel loc alt corp; care nu se poate întrepătrunde. (< fr. impénétrable, lat. impenetrabilis)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • impenetrabilitate — IMPENETRABILITÁTE s.f. Însuşirea sau starea a ceea ce este impenetrabil. – Din fr. impénétrabilité. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  impenetrabilitáte s. f. (sil. tra ), g. d. art. impenetrabilităţii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • nepătruns — NEPĂTRÚNS, Ă, nepătrunşi, se, adj. 1. Care nu este sau nu poate fi pătruns, străbătut; impenetrabil; spec. prin care nu răzbate lumina; întunecat, întunecos; p. ext. des. ♦ (Despre figură, ochi) Care nu trădează gândurile, sentimentele;… …   Dicționar Român

  • ermetic — ERMÉTIC, Ă, ermetici, ce, adj. (Adesea adverbial) 1. Care închide perfect sau care este perfect închis; care nu lasă să pătrundă sau să iasă nimic. 2. fig. Greu de înţeles ♢ Poezie ermetică = poezie caracterizată prin ermetism. – Din fr.… …   Dicționar Român

  • adiabatic — ADIABÁTIC, Ă, adiabatici, ce, adj. (Despre fenomene fizico chimice) produs în interiorul unui sistem închis, fără a ceda sau a primi căldură din exterior. [pr.: di a] – Din fr. adiabatique. Trimis de ana zecheru, 12.08.2002. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • nepenetrabil — NEPENETRÁBIL adj. impenetrabil, nepătruns, nestrăbătut. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • nestrăbătut — NESTRĂBĂTÚT, Ă, nestrăbătuţi, te, adj. Care nu este (încă) sau nu poate fi străbătut. – Ne + străbătut. Trimis de cornel, 10.06.2004. Sursa: DEX 98  NESTRĂBĂTÚT adj. 1. impenetrabil, nepătruns, nepenetrabil. (Loc nestrăbătut.) 2. v. neumblat.… …   Dicționar Român

  • obscur — OBSCÚR, Ă, obscururi, e, adj. 1. Care nu este străbătut de lumină, lipsit de lumină; întunecos. 2. fig. Nedesluşit, nelămurit, neclar, greu de priceput, neînţeles. 3. fig. Necunoscut sau puţin cunoscut; de mică importanţă; fără merite sau… …   Dicționar Român

  • opac — OPÁC1, opace, s.n. Cui cu care se prinde vâsla de luntre. – et. nec. cf. o p a c i n ă . Trimis de oprocopiuc, 07.05.2004. Sursa: DEX 98  OPÁC2, Ă, opaci, ce, adj. 1. Prin care nu poate trece lumina, lipsit de transparenţă, nestrăveziu. ♦ Care… …   Dicționar Român

  • pătrunde — PĂTRÚNDE, pătrúnd, vb. III. 1. tranz. şi intranz. A trece prin..., a străbate, a străpunge, a răzbate, a penetra; a perfora, a găuri. ♦ (Despre sunete, zgomote etc.) A ajunge până la a se propaga prin spaţiu, a se face auzit. ♦ tranz. A privi cu… …   Dicționar Român

  • tenebros — TENEBRÓS, OÁSĂ, tenebroşi, oase, adj. (livr.) Întunecos, sumbru, obscur. ♦ (Substantivat, m.; la pl.) Grup de pictori italieni din sec. XVII, a căror pictură este caracterizată prin atmosferă întunecată şi prin treceri bruşte de la lumină la… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”