opac

OPÁC¹, opace, s.n. Cui cu care se prinde vâsla de luntre. – et. nec. cf. o p a c i n ă .

Trimis de oprocopiuc, 07.05.2004. Sursa: DEX '98



OPÁC², -Ă, opaci, -ce, adj. 1. Prin care nu poate trece lumina, lipsit de transparenţă, nestrăveziu. ♦ Care nu permite trecerea unei radiaţii electromagnetice sau corpusculare. ♦ Lipsit de strălucire, întunecat. 2. fig. Cu orizont mărginit, îngust la minte, obtuz. – Din fr. opaque, lat. opacus.

Trimis de oprocopiuc, 07.05.2004. Sursa: DEX '98



Opac ≠ transparent, străveziu

Trimis de siveco, 18.02.2009. Sursa: Antonime



OPÁC adj. mat, netransparent, (înv.) nepreveziu. (Material textil opac.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



OPÁC adj. v. mărginit.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



OPÁC s. v. strapazan, ujbă.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



opác (nestrăveziu) adj. m., pl. opáci; f. sg. opácă, pl. opáce

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



opác (cui) s. n., pl. opáce

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



OPÁ//C opaccă (opacci, opacce) (despre corpuri) 1) Care împiedică trecerea luminii; lipsit de transparenţă; intransparent; mat. 2) Care se opune trecerii radiaţiilor; impenetrabil de radiaţii. 3) Care este lipsit de strălucire; fără strălucire; mat. 4) fig. Care denotă lipsă de pricepere intelectuală; lipsit de pătrundere; greu de cap; obtuz. /<fr. opaque, lat. opacus

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



OPÁC, -Ă adj. 1. Prin care nu străbate lumina. ♦ Dens, de nepătruns. ♦ Întunecat, înnorat, întunecos. 2. (fig.) Lipsit de inteligenţă; obtuz. [< fr. opaque, it. opaco, lat. opacus].

Trimis de LauraGellner, 27.06.2005. Sursa: DN



OPÁC, -Ă adj. 1. lipsit de transparenţă, prin care nu străbate lumina. ♢ dens, de nepătruns. ♢ lipsit de strălucire, întunecat, înnorat, întunecos. 2. (fig.) lipsit de inteligenţă; mărginit, obtuz. (< fr. opaque, lat. opacus)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN