iepure — IÉPURE, iepuri, s.m. Gen de mamifere din ordinul rozătoarelor, cu urechile lungi, cu doi dinţi incisivi suplimentari pe falca superioară, cu picioarele dinapoi mai lungi decât cele dinainte şi cu coada foarte scurtă; animal din acest gen, vânat… … Dicționar Român
oiţă — OÍŢĂ, oiţe, s.f. 1. Diminutiv al lui oaie; oişoară, oiţică. 2. (La pl.) Numele a trei plante erbacee: a) plantă cu flori mari, albe sau trandafirii, mătăsoase şi cu fructele argintii, păroase (Anemone silvestris); b) plantă cu flori albe pe… … Dicționar Român
popilnic — POPÍLNIC, popilnici, s.m. 1. Mică plantă erbacee cu tulpină scurtă, cu două frunze mari în formă de rinichi, cu o floare de culoare roşu închis situată în vârful tulpinii şi cu rizom târâtor, folosit la prepararea unui ceai expectorant (Asarum… … Dicționar Român
trei — num. card. 1. Număr care are în numărătoare locul între doi şi patru şi care se indică prin cifra 3 sau III. ♢ (Adjectival) Trei cărţi. ♢ (Substantivat) Scrie un trei pe tablă. ♢ (Cu valoare de num. ord.) Volumul trei. ♢ (Formează numeralul… … Dicționar Român