HARAİT — Haritalar … Yeni Lügat Türkçe Sözlük
dogit — DOGÍT, Ă, dogiţi, te, adj. 1. (Despre vase făcute din doage) Cu doagele desfăcute, depărtate una de alta, desprinse din cercuri. ♢ expr. Sună a dogit = produce, la cea mai uşoară atingere, un sunet caracteristic de vas cu doagele desfăcute,… … Dicționar Român
hodorogit — HODOROGÍT, Ă, hodorogiţi, te, adj. 1. (Despre obiecte) Care funcţionează prost; uzat, stricat, hârbuit. 2. fig. (Despre persoane) Şubrezit, ramolit de boală sau de bătrâneţe. ♦ (Despre voce) Răguşit. [var.: odorogít, ă adj.] – v. hodorogi. Trimis … Dicționar Român
hropot — hropót, hropóte, s.n. (reg.) horcăit, hârâit, hârcâit. Trimis de blaurb, 24.10.2008. Sursa: DAR hrópot (hrópote), s.n. – (Trans.) Gîfîit, respiraţie grea. Creaţie expresivă, cf. horcăi şi tropot, ropot, ca şi sb. hropiti a gîfîi . – Der.… … Dicționar Român
hârâitor — HÂRÂITÓR, OÁRE, hârâitori, oare, adj., HÂRÂITOÁRE, hârâitori, s.f. 1. adj. (Despre glas, vorbire, sunet) Care hârâie; hârâit2. 2. s.f. Jucărie cu care se produce (prin rotirea unui dispozitiv) un zgomot specific, dogit. [pr.: râ i ] – Hârâi + suf … Dicționar Român
răguşit — RĂGUŞÍT, Ă, răguşiţi, te, adj. Care vorbeşte sau strigă gros, dogit din cauza inflamării (inflama) laringelui, a coardelor vocale; hodorogit; (despre vocea oamenilor sau strigătul animalelor; adesea adverbial) îngroşat şi slăbit. – v. răguşi.… … Dicționar Român
siteav — SITEÁV, Ă, siteavi, e, adj. (reg.; despre glas; p. ext. despre oameni) Răguşit. [var.: sitáv, ă adj.] – Et.nec. Trimis de IoanSoleriu, 25.07.2004. Sursa: DEX 98 SITEÁV adj. v. hârâit, hârâitor, răguşit … Dicționar Român
spart — SPART1 s.n. 1. Spargere. 2. (pop.) Sfârşit, încheiere a unei activităţi. ♢ expr. A ajunge la spartul târgului (sau iarmarocului) = a ajunge undeva prea târziu, când lucrurile sunt pe lichidate (lichida). – v. sparge. Trimis de LauraGellner, 13.09 … Dicționar Român
