- hropot
- hropót, hropóte, s.n. (reg.) horcăit, hârâit, hârcâit.Trimis de blaurb, 24.10.2008. Sursa: DARhrópot (hrópote), s.n. – (Trans.) Gîfîit, respiraţie grea. Creaţie expresivă, cf. horcăi şi tropot, ropot, ca şi sb. hropiti "a gîfîi". – Der. hropoti, vb. (a gîfîi). Din. sl., după Miklosich, Slaw. Elem., 51, Cihac, II, 143 şi Scriban.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.