horcăi

horcăi
HORCĂÍ, hórcăi, vb. IV. intranz. 1. (Despre muribunzi) A respira greu şi cu zgomot. 2. (reg.) A sforăi. [var.: horcăní vb. IV] – Horc + suf. -ăi.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

HORCĂÍ vb. a hârcâi, a hârâi.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

HORCĂÍ vb. v. sforăi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

horcăí vb., ind. şi conj. prez. 3 sg. şi pl. hórcăie, imperf. 3 sg. horcăía
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A HORCĂÍ hórcăi intranz. 1) (despre muribunzi) A scoate sunete aspre, caracteristice, cauzate de mari dificultăţi în respiraţie. 2) rar A produce sunete caracteristice în timpul somnului; a sforăi. /Onomat.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • horcăială — HORCĂIÁLĂ, horcăieli, s.f. Faptul de a horcăi; zgomotul produs de cel care horcăie; horcăit, horcăitură. – Horcăi + suf. eală. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HORCĂIÁLĂ s. 1. horcăit, horcăitură. (horcăială unui muribund.) 2.… …   Dicționar Român

  • horcăit — HORCĂÍT s.n. Faptul de a horcăi; zgomotul produs de cel care horcăie; horcăială, horcăitură. – v. horcăi. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HORCĂÍT s. horcăială, horcăitură. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  HORCĂÍT s. v.… …   Dicționar Român

  • horcăitură — HORCĂITÚRĂ, horcăituri, s.f. Faptul de a horcăi; zgomotul produs de cel care horcăie; horcăit, horcăială. [pr.: că i ] – Horcăi + suf. tură. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HORCĂITÚRĂ s. horcăială, horcăit. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • hâr — interj. 1. Cuvânt care imită mârâitul câinilor. ♢ expr. Că( i) hâr, că( i) mâr sau hâr încoace, hâr încolo, se zice când cineva se încurcă în explicaţii neconvingătoare, mincinoase. 2. Cuvânt care imită zgomotul produs de unele mecanisme vechi… …   Dicționar Român

  • sforăi — SFORĂÍ, sfórăi, vb. IV. intranz. 1. (Despre oameni) A respira greu în timpul somnului, producând un zgomot caracteristic; a horcăi, a horăi; p. ext. a dormi sforăind. 2. (Despre cai) A forăi. [prez. ind. şi: sforăiésc] – Sfor1 + suf. ăi. Trimis… …   Dicționar Român

  • forăi — FORĂÍ, pers. 3 fórăie, vb. IV. intranz. (Despre animale) a sufla cu forţă aer pe nări, a respira zgomotos; a sforăi. – Formaţie onomatopeică (onomatopee). Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FORĂÍ vb. v. sforăi. Trimis de siveco, 13 …   Dicționar Român

  • horcoti — HORCOTÍ, horcotesc. IV. intranz. A horcăi. – Din horc (= hor). Trimis de gall, 29.03.2008. Sursa: DLRM  HORCOTÍ vb. v. sforăi. Trimis de siveco, 29.03.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • horcăni — HORCĂNÍ, hórcăn, vb. IV. intranz. v. horcăi. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HORCĂNÍ vb. v. sforăi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • hropot — hropót, hropóte, s.n. (reg.) horcăit, hârâit, hârcâit. Trimis de blaurb, 24.10.2008. Sursa: DAR  hrópot (hrópote), s.n. – (Trans.) Gîfîit, respiraţie grea. Creaţie expresivă, cf. horcăi şi tropot, ropot, ca şi sb. hropiti a gîfîi . – Der.… …   Dicționar Român

  • hropoti — hropotí, hropotésc, vb. IV (reg.) a horcăi, a hârâi, a hârcâi. Trimis de blaurb, 26.05.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”