gărgăun

gărgăun
GĂRGĂÚN, gărgăuni, s.m. 1. Viespe mare, de pădure, cu ac foarte veninos, care produce un puternic zgomot specific atunci când zboară; bărzăun (Vespa crabro). 2. fig. (La pl.) Pretenţii nejustificate, fumuri. ♢ expr. A fi cu (sau a avea) gărgăuni în (sau la) cap = a avea idei ciudate, anormale, extravagante; a fi extrem de încrezut. A scoate (cuiva) gărgăunii (din cap) = a face (pe cineva) să renunţe la ideile ciudate, anormale, extravagante pe care le are. [var.: gărgăúne s.m.] – et. nec.
Trimis de gall, 13.04.2009. Sursa: DEX '98

GĂRGĂÚN s. (entom.; Vespa crabro) bărzăun, (reg.) băzgăun, bâzălău, bâzgar, tăun, albina-ţiganului, albină-ţigănească, viespe-bondărească, viespe-gărgăune, (Transilv.) găun, găunoi, (Bucov.) viespar, viespoi.
Trimis de siveco, 13.04.2009. Sursa: Sinonime

gărgăún s. m., pl. gărgăúni
Trimis de siveco, 13.04.2009. Sursa: Dicţionar ortografic

GĂRGĂÚN gărgăuni m. Viespe mare de pădure cu ac foarte veninos, care produce un bâzâit puternic în timpul zborului; viespar. ♢ A avea gărgăuni în cap a avea idei, gânduri ciudate, extravagante. A scoate cuiva gărgăunii din cap a face pe cineva să renunţe la ideile sale ciudate, extravagante. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 13.04.2009. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • viespar — VIESPÁR, (1) viespare, s.n., (2,3) viespari, s.m. 1. s.n. Cuib de viespi. ♦ fig. Mulţime de fiinţe care mişună. ♦ fig. Loc periculos, primejdios. 2. s.m. (entom.) Gărgăun. 3. s.m. (ornit.) Albinărel. – Viespe …   Dicționar Român

  • bâzălău — BÂZĂLẮU, bâzălăi, s.m. (entom.; reg.) Gărgăun. – Din bâz(âi) + suf. ălău. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DLRM  BÂZĂLĂU s. v. bărzăun, gărgăun. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • bărzăun — BĂRZĂÚN, bărzăuni, s.m. (entom.) 1. Bondar. 2. Gărgăun. – Formaţie onomatopeică. Trimis de paula, 28.05.2002. Sursa: DEX 98  BĂRZĂÚN s. 1. v. bondar. 2. v. gărgăun. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  bărzăún s. m …   Dicționar Român

  • găun — GĂÚN s. v. bărzăun, gărgăun. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  găún, găúne, s.n. (înv.) 1. scorbură; bortă mică. 2. gărgăun, bărzăun. Trimis de blaurb, 12.05.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • bâzgar — BÂZGÁR s. v. bărzăun, gărgăun. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • băzgăun — BĂZGĂÚN s. v. bărzăun, gărgăun. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • cap — CAP1, (I, III) capete, s.n., (II) capi, s.m. I. s.n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simţ şi orificiul bucal. ♢ loc. adv. Din cap până n picioare = de… …   Dicționar Român

  • caţa — CÁŢA interj. Cuvânt care imită strigătul coţofanei. – Onomatopee. Trimis de valeriu, 28.07.2008. Sursa: DEX 98  cáţa interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  CÁŢA interj. (se foloseşte pentru a imita strigătul… …   Dicționar Român

  • căpcăun — CĂPCĂÚN, căpcăuni, s.m. Fiinţă fabuloasă din mitologia populară românească, închipuită cu trup de om şi cu cap de câine, uneori cu două capete şi cu două guri, despre care se spune că mânca oameni. ♦ Epitet dat unui om rău, crud, sălbatic. Cap1 + …   Dicționar Român

  • căpşună — CĂPŞÚNĂ, căpşuni, s.f. Fruct fals al căpşunului, format din îngroşarea receptaculului floral în care sunt îngropate fructele propriu zise, asemănător cu fraga, dar mai mare ca aceasta, de culoare roşie, cărnos, parfumat şi gustos. – Probabil din… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”