gălăgios

gălăgios
GĂLĂGIÓS, -OÁSĂ, gălăgioşi, -oase, adj. Care face (multă) gălăgie; zgomotos. [pr.: -gi-os] – Gălăgie + suf. -os.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

GĂLĂGIÓS adj. v. zgomotos.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

gălăgiós adj. m. (sil. -gi-os), pl. gălăgióşi; f. sg. gălăgioásă, pl. gălăgioáse
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

GĂLĂGIÓS1 adv. Cu gălăgie. /gălăgie + suf. gălăgiosos
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

GĂLĂGI//ÓS2 gălăgiosoásă (gălăgiosóşi, gălăgiosoáse) Care face (multă) gălăgie. /gălăgie + suf. gălăgiosos
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • strepitoso — STREPITÓSO adv. (muz.; ca indicaţie de execuţie) Zgomotos, gălăgios. [< it. strepitoso]. Trimis de LauraGellner, 29.09.2005. Sursa: DN  STREPITÓSO ZO/ adv. (muz.) zgomotos, gălăgios. (< it. strepitoso) Trimis de raduborza, 15.09.2007.… …   Dicționar Român

  • turbulent — TURBULÉNT, Ă, turbulenţi, te, adj. 1. (livr.) Care face gălăgie; care produce dezordine. 2. (fiz.; despre fluide) Care prezintă în masa lui vârtejuri, agitaţie. – Din fr. turbulent, lat. turbulentus. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

  • zgomotos — ZGOMOTÓS, OÁSĂ, zgomotoşi, oase, adj. Care face (mult) zgomot; gălăgios. ♦ Plin de zgomot, de gălăgie. – Zgomot + suf. os. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZGOMOTÓS adj. gălăgios, tumultuos, turbulent. (O ceată zgomotosoasă;… …   Dicționar Român

  • epagneul — EPANö L/ s. m. câine pitic, vioi şi gălăgios, cu corpul fin şi mic, cu ochi mari, migdalaţi şi cu urechile îndepărtate, acoperite cu un păr abundent. (< fr. épagneul, sp. spañol) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • goniţă — GÓNIŢĂ, goniţe, s.f. Insectă coleopteră cu aripile negre şi abdomenul galben, care înoată învârtindu se foarte repede la suprafaţa apei (Gyrinus natator). – Goni + suf. iţă. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  góniţă s. f., g. d. art.… …   Dicționar Român

  • gălăgi — gălăgí ( gésc, ít), vb. – (înv.) A face zgomot, a striga, a ţipa. sl., cf. rus. galačitĭ a certa , pol. gałuszyć (Cihac, II, 113), de la radicalul glasŭ, cf. glas. – Der. gălăgie, s.f. (zgomot, larmă); gălăgios, adj. (zgomotos; certăreţ) …   Dicționar Român

  • harang — haráng ( ắngi), s.n. – (Trans., Banat) Clopot. – var. (Olt.) harîng. Mag. harang (DAR; Scriban; Gáldi, Dict., 134). – Der. barangă, s.f. (animal care serveşte de călăuză celorlalte; gălăgios, palavragiu), prin contaminare cu mag. beregni a mugi …   Dicționar Român

  • liniştit — LINIŞTÍT, Ă, liniştiţi, te, adj. 1. Lipsit de zgomot, de intensitate, de agitaţie. 2. Lipsit de griji, de frământări; calm, stăpânit; flegmatic, imperturbabil, placid. – v. linişti. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Liniştit ≠… …   Dicționar Român

  • tumultuos — TUMULTUÓS, OÁSĂ, tumultuoşi, oase, adj. 1. Plin de tumult, de agitaţie; gălăgios, zgomotos. ♦ (Despre ape) Învolburat, clocotitor. ♦ fig. Însufleţit, înflăcărat; intens. 2. Care este în cantitate mare; abundent, bogat. [pr.: tu os. = var.:… …   Dicționar Român

  • şurligaie — ŞURLIGÁIE s. v. gaie, vindereu, vânturel, vultur bărbos, zăgan. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  şurligáie, şurligăi, s.f. (reg.) 1. numele mai multor păsări răpitoare: vindereu, vinderel roşu, gaie, sorliţă, zăgan. 2. (fig.)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”