- turbulent
- TURBULÉNT, -Ă, turbulenţi, -te, adj. 1. (livr.) Care face gălăgie; care produce dezordine. 2. (fiz.; despre fluide) Care prezintă în masa lui vârtejuri, agitaţie. – Din fr. turbulent, lat. turbulentus.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TURBULÉNT adj. 1. (FIZ,) agitat. (Un fluid turbulent.) 2. v. zgomotos.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeturbulént adj. m., pl. turbulénţi: f. sg. turbuléntă, pl. turbulénteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTURBULÉN//T turbulenttă (turbulentţi, turbulentte) 1) Care, aflându-se într-o stare de excitaţie sporită, aţâţă pe cei din jur; care provoacă dezordine. 2) fiz.(despre fluide) Care formează vârtejuri. /<fr. turbulent, lat. turbulentusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTURBULÉNT, -Ă adj. 1. Care produce neorânduieli, dezordine; gălăgios, zgomotos. 2. (fiz.; despre fluide) Care prezintă în masa lui vârtejuri, agitaţie. [cf. fr. turbulent, lat. turbulentus].Trimis de LauraGellner, 20.06.2007. Sursa: DNTURBULÉNT, -Ă adj. 1. care produce neorânduieli, dezordine; gălăgios, zgomotos. 2. (despre fluide) care prezintă turbulenţă (2). (< fr. turbulent, lat. turbulentus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.