glosat

glosat
GLOSÁT, -Ă adj. (bot.; despre organe) În formă de limbă. [cf. gr. glossa – limbă].
Trimis de LauraGellner, 20.04.2005. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • glosat — glo|sat Mot Agut Nom masculí …   Diccionari Català-Català

  • ciucă — CIÚCĂ ciuci f. reg. 1) Vârf de munte (de formă rotundă). 2) Capăt îngroşat şi rotunjit al unui obiect; gămălie; măciulie. [Sil. ciu că] /Orig. nec. Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX  ciúcă1, ciuci, s.f. (reg.) 1. vârf (de munte), pisc,… …   Dicționar Român

  • căţel — CĂŢÉL, căţei, s.m. I. 1. Pui de câine; p. ext. pui de animal sălbatic (asemănător cu câinele). ♢ expr. (fam.) Cu căţel, cu purcel = cu întreaga familie şi cu tot avutul; cu tot ce are. 2. fig. Om linguşitor şi fără scrupule. 3. Compuse: (zool.)… …   Dicționar Român

  • huideo — HUIDEÓ interj. Strigăt cu care se alungă porcii; p. ext. strigăt de ocară la adresa cuiva; huo. ♢ expr. (Substantivat) A lua pe cineva (sau a da cuiva) cu huideo = a huidui (pe cineva). [var.: uideó interj.] – cf. bg., scr. u j d o. Trimis de… …   Dicționar Român

  • pleată — PLEÁTĂ, plete, s.f. 1. (Mai ales la pl.) Părul capului lăsat să crească până pe umeri sau să atârne pe spate (împletit în cozi); p. ext. păr (nearanjat, necoafat). 2. (reg.) Mănunchi de fuior. – Din sl. pletŭ. Trimis de oprocopiuc, 23.03.2004.… …   Dicționar Român

  • răntui — RĂNTUÍ vb. v. deranja, răscoli, răvăşi, zăpăci. Trimis de siveco, 28.10.2008. Sursa: Sinonime  răntuí2, răntuiésc, vb. (reg.) a trage, a smuci, a smulge. Trimis de blaurb, 28.10.2008. Sursa: DAR  răntuí ( uésc, ít), vb. – A despărţi, a separa.… …   Dicționar Român

  • îmbălgina — îmbălginá ( néz, át), vb. – (Trans.) A face ochii mari, a se holba. Origine necunoscută. Este greu de admis der. propusă de Densusianu, GS, IV, 388, de la un lat. *invalgināre, de la valgus convex . Pare mai curînd o der. expresivă de la holba,… …   Dicționar Român

  • glossator — [gläs′āt΄ər; glôs′āt΄ər, gläs āt′ər, glôsāt′ər] n. [ME glosatour < ML glossator] a person who writes textual glosses …   English World dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”