ghiftui

ghiftui
GHIFTUÍ, ghiftuiesc, vb. IV. tranz. şi refl. (fam. şi peior.) A da să mănânce sau a mânca extrem de mult, excesiv; a (se) îndopa, a (se) îmbuiba. – et. nec.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

GHIFTUÍ vb. v. îmbuiba.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ghiftuí vb., ind. prez. l sg. şi 3 pl. ghiftuiésc, imperf. 3 sg. ghiftuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ghiftuiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A GHIFTU//Í ghiftuiiésc tranz. fam. depr. A hrăni peste măsură; a îndopa; a supraalimenta; a supranutri. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ghiftuí (-uésc, ghiftuít), vb. – A îndopa, a îmbuiba, a umple. – var. (înv.) biftui. Creaţie expresivă, cf. bufte, chifti (Scriban, Arhiva, XXIX, 240). Nu este probabilă apropierea de germ. Gift "otravă", propusă de Drăganu, Dacor., I, 316. – Der. ghiftuială, s.f. (acţiunea de a se ghiftui).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • îmbuiba — ÎMBUIBÁ, îmbúib, vb. I. refl. şi tranz. A mânca şi a bea (sau a da să mănânce şi să bea) peste măsură, a (se) ghiftui; a (se) îndopa. – et. nec. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  ÎMBUIBÁ vb. 1. a (se) ghiftui, a (se) îndopa, (prin… …   Dicționar Român

  • dup — interj. 1. Cuvânt care imită mersul apăsat, tropăitul încălţămintei etc. 2. Cuvânt care imită zgomotul înfundat produs de o izbitură, o căzătură etc. – Onomatopee. Trimis de ana zecheru, 17.03.2008. Sursa: DEX 98  dup interj. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • burduf — BURDÚF, burdufuri, s.n. 1. Sac făcut din piele netăbăcită, uneori din stomacul unui animal (capră, oaie, bivol), în care se păstrează sau se transportă brânză, făină, apă etc. ♢ expr. Burduf de carte = foarte învăţat; tobă de carte. A lega (pe… …   Dicționar Român

  • ghiftuire — GHIFTUÍRE, ghiftuiri, s.f. (fam. şi peior.) Acţiunea de a (se) ghiftui şi rezultatul ei. – v. ghiftui. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GHIFTUÍRE s. v. îmbuibare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  ghiftuíre s …   Dicționar Român

  • îndopa — ÎNDOPÁ, îndóp, vb. I. 1. tranz. şi refl. (fam.) A (se) hrăni peste măsură; a (se) supraalimenta, a (se) ghiftui. ♦ tranz. A hrăni o pasăre vârându i pe gât mâncare pentru a o îngrăşa. 2. tranz. (reg.) A îndesa. – În + dop. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

  • bute — BÚTE, buţi, s.f. 1. Butoi. ♦ Conţinutul unui butoi. 2. Rezervorul de benzină al lămpii de siguranţă întrebuinţate în mine. 3. Fiecare dintre stâlpii principali de susţinere a eşafodului unui tunel în construcţie. 4. (reg.) Butucul roţii. [var.:… …   Dicționar Român

  • crivi — CRIVÍ vb. v. ghiftui, îmbuiba, îndopa. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • ghiftuit — GHIFTUÍT, Ă, ghiftuiţi, te, adj. (fam. şi peior.) Care a mâncat extrem de mult, excesiv; îndopat2, îmbuibat. – v. ghiftui. Trimis de gall, 15.06.2002. Sursa: DEX 98  Ghiftuit ≠ hămesit, lihnit Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … …   Dicționar Român

  • hali — HALÍ, halesc, vb. IV. tranz. (fam.) A mânca (repede şi cu lăcomie). – Din ţig. halo. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HALÍ vb. v. consuma, mânca. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  halí …   Dicționar Român

  • jitar — JITÁR, jitari, s.m. (reg.) Persoană angajată să păzească semănăturile. – Din bg., scr. žitar. Trimis de cata, 27.04.2002. Sursa: DEX 98  JITÁR s. v. pândar. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  jitár s. m …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”