germináţie — s. f. (sil. ţi e), art. germináţia (sil. ţi a), g. d. art. germináţiei; pl. germináţii, art. germináţiile (sil. ţi i ) … Romanian orthography
germinativ — GERMINATÍV, Ă, germinativi, e, adj. Care aparţine germinaţiei, privitor la germinaţie; care poate să germineze sau să facă să germineze. – Din fr. germinatif. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GERMINATÍV adj. (biol.) germinator.… … Dicționar Român
germinator — GERMINATÓR, OÁRE, germinatori, oare, adj., s.n. 1. adj. Care poate germina sau care poate face să germineze. 2. s.n. Aparat, instalaţie etc. care determină procentul de germinaţie al diferitelor seminţe; aparat, instalaţie etc. cu care se obţine… … Dicționar Român
embrion — EMBRIÓN, embrioni, s.m. 1. Nume dat oricărui organism din momentul fecundării ovulului până în momentul când toate organele sunt deplin formate şi organismul este capabil de viaţă independentă. ♦ Germen al unei plante, existent în sămânţa din… … Dicționar Român
iarovizare — IAROVIZÁRE, iarovizări, s.f. 1. Unul dintre stadiile de dezvoltare individuală a plantelor, care urmează imediat după germinaţie şi care se desfăşoară, în afară de alte condiţii, la o temperatură specifică fiecărei plante. 2. Procedeu agrotehnic… … Dicționar Român
radiculă — RADÍCULĂ, radicule, s.f. Rădăcină a plantulei din sămânţă, care, după încolţirea seminţei, se transformă în rădăcină principală. – Din fr. radicule, lat. radicula. Trimis de LauraGellner, 02.07.2004. Sursa: DEX 98 radículă s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
germinare — GERMINÁRE, germinări, s.f. Acţiunea de a germina şi rezultatul ei; încolţire. – v. germina. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GERMINÁRE s. v. germinaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime germináre s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
hipogeu — HIPOGÉU, GÉE, hipogei, gee, s.n., adj. 1. s.n. (În antichitate) Construcţie subterană alcătuită din mai multe încăperi, destinate să servească de mormânt. 2. adj. (zool., bot.) Care trăieşte sub pământ. – Din fr. hypogée. Trimis de gall,… … Dicționar Român
acrospiră — ACROSPÍRĂ s. f. tulpiniţă răsucită de la vârful seminţei, în germinaţie. (< fr. acrospire) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
degera — DEGERÁ, déger, vb. I. intranz. 1. A suferi o degerătură; a amorţi de frig. 2. (Prin exagerare) A i fi cuiva foarte frig, a tremura de frig. 3. (Despre plante, fructe, legume) A se strica prin îngheţare; a îngheţa. – lat. degelare. Trimis de dante … Dicționar Român
