- germinator
- GERMINATÓR, -OÁRE, germinatori, -oare, adj., s.n. 1. adj. Care poate germina sau care poate face să germineze. 2. s.n. Aparat, instalaţie etc. care determină procentul de germinaţie al diferitelor seminţe; aparat, instalaţie etc. cu care se obţine germinarea (germina) artificială a unor seminţe. – Din fr. germinateur.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GERMINATÓR adj. v. germinativ.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimegerminatór adj. m., pl. germinatóri; f. sg. şi pl. germinatoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficgerminatór s. n., pl. germinatoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGERMINAT//ÓR1 germinatoroáre (germinatoróri, germinatoroáre) v. GERMINATIV. /<fr. germinateurTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXGERMINAT//ÓR2 germinatoroáre n. 1) Instalaţie pentru germinarea artificială a seminţelor. 2) Aparat pentru stabilirea procentului de germinaţie a seminţelor. /<fr. germinateurTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXGERMINATÓR, -OÁRE adj. Care are puterea de a germina sau de a determina germinarea. // s.n. 1. Instrument pentru determinarea procentului de germinaţie a seminţelor. [cf. it. germinatore, fr. germinateur].Trimis de LauraGellner, 01.07.2006. Sursa: DNGERMINATÓR, -OÁRE I. adj. (şi fig.) germinativ. II. s.n. aparat, instalaţie servind în procesul artificial de germinaţie. (< fr. germinateur)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.