fărâma — FĂRÂMÁ, fărấm, vb. I. tranz. şi refl. (pop.) A (se) sfărâma, a (se) sparge, a (se) zdrobi, a (se) frânge. ♢ expr. (tranz.) A şi fărâma capul = a se chinui să rezolve o problemă dificilă, a şi bate capul. ♦ A (se) distruge, a (se) nimici. [var.:… … Dicționar Român
Farama — Péluse Article de la série Lieux égyptiens Lieux Nomes / Villes Monuments / Temples Région Basse Égypte / Moyenne Égypte Haute Égypte / Nubie … Wikipédia en Français
Tell el-Farama — Péluse Article de la série Lieux égyptiens Lieux Nomes / Villes Monuments / Temples Région Basse Égypte / Moyenne Égypte Haute Égypte / Nubie … Wikipédia en Français
Camino de Horus — Saltar a navegación, búsqueda El camino de Horus unía Egipto con Asia, llevaba desde Suez a la ciudad de Rafah, en Gaza. Estaba protegido por once fortines construidos durante las dinastías 18ª y 19ª, entre 1560 a. C. y… … Wikipedia Español
fărâmiţă — FĂRÂMÍŢĂ, fărâmiţe, s.f. Diminutiv al lui fărâmă; fărâmică. – Fărâmă + suf. iţă. Trimis de LauraGellner, 07.05.2008. Sursa: DEX 98 FĂRÂMÍŢĂ s. fărâmică. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime fărâmíţă s. f., g. d. art. fărâmíţei; pl.… … Dicționar Român
fărâmicios — FĂRÂMICIÓS, OÁSĂ, fărâmicioşi, oase, adj. Care se sfărâmă sau se poate sfărâma uşor; sfărâmicios. – Fărâma + suf. icios. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 FĂRÂMICIÓS adj. v. sfărâmicios. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
fărâmător — FĂRÂMĂTÓR, fărâmătoare, s.n. Dispozitiv sau maşină pentru sfărâmarea unor materiale. – Fărâma + suf. ător. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 fărâmătór s. n., pl. fărâmătoáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
fărâmătură — FĂRÂMĂTÚRĂ, fărâmături, s.f. (reg.) Sfărâmătură; fărâmă (de pâine). [var.: fărâmitúră, fărmătúră s.f.] – Fărâmă + suf. tură. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FĂRÂMĂTÚRĂ s. v. sfărâmătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
sfărâma — SFĂRÂMÁ, sfărâm, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) sparge, a (se) desface în bucăţi mici; a (se) fărâmiţa, a (se) zdrobi. ♢ expr. (tranz.) A sfărâma lanţurile (robiei) = a cuceri libertatea. A şi sfărâma capul (sau mintea) = a depune eforturi… … Dicționar Român
firimitură — FIRIMITÚRĂ, firimituri, s.f. Bucăţică de pâine, de obicei rămasă după ce se taie sau se rupe pâinea; p. gener. bucată foarte mică dintr un aliment. [var.: firmitúră s.f.] – Fărâmă + suf. ătură (după fir). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român