fărâmare

fărâmare
FĂRÂMÁRE s.f. (pop.) Acţiunea de a (se) fărâma şi rezultatul ei. [var.: fărmáre s.f.] – v. fărâma.
Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX '98

FĂRÂMÁRE s. v. sfărâmare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

fărâmáre s. f., g.-d. art. fărâmării
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • casare — CASÁRE, casări, s.f. Acţiunea de a casa şi rezultatul ei. – v. casa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CASÁRE s. v. fărâmare, sfărâmare, spargere, zdrobire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  casáre s. f., g. d. art.… …   Dicționar Român

  • foraj — FORÁJ, foraje, s.n. 1. Ansamblul operaţiilor care se efectuează pentru a construi o sondă; forare. 2. Ansamblul operaţiilor de fărâmare sau de aşchiere a rocilor din pragul găurii de sondă, care se execută în vederea adâncirii acesteia. 3. (Rar)… …   Dicționar Român

  • fărmare — FĂRMÁRE s.f. v. fărâmare. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • fărâmire — fărâmíre s.f. (înv.) fărâmare. Trimis de blaurb, 08.05.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • fărâmător — FĂRÂMĂTÓR, fărâmătoare, s.n. Dispozitiv sau maşină pentru sfărâmarea unor materiale. – Fărâma + suf. ător. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  fărâmătór s. n., pl. fărâmătoáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • sfărâmare — SFĂRÂMÁRE, sfărâmări, s.f. Acţiunea de a (se) sfărâma şi rezultatul ei; sfărâmat1. [var.: sfărmáre s.f.] – v. sfărâma. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SFĂRÂMÁRE s. 1. zdrobire, (rar) zdrobeală, (pop.) zdrumicare, zobire. (sfărâmare… …   Dicționar Român

  • tăvălug — TĂVĂLÚG, tăvălugi, s.m. 1. Unealtă agricolă compusă din unul sau din mai mulţi cilindri, folosită la fărâmarea bulgărilor de pământ şi la netezirea şi tasarea solului înainte şi după însămânţare; cilindru greu, folosit la anumite maşini pentru… …   Dicționar Român

  • zdrobire — ZDROBÍRE, zdrobiri, s.f. Acţiunea de a (se) zdrobi şi rezultatul ei; sfărâmare, strivire; nimicire, distrugere. ♦ fig. Mâhnire, supărare cumplită. – v. zdrobi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZDROBÍRE s. 1. sfărâmare. 2. fărâmare,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”