Dicționar Român. 2013.
fărâmător — FĂRÂMĂTÓR, fărâmătoare, s.n. Dispozitiv sau maşină pentru sfărâmarea unor materiale. – Fărâma + suf. ător. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 fărâmătór s. n., pl. fărâmătoáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
fărmat — FĂRMÁT, Ă adj. v. fărâmat. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
fărâma — FĂRÂMÁ, fărấm, vb. I. tranz. şi refl. (pop.) A (se) sfărâma, a (se) sparge, a (se) zdrobi, a (se) frânge. ♢ expr. (tranz.) A şi fărâma capul = a se chinui să rezolve o problemă dificilă, a şi bate capul. ♦ A (se) distruge, a (se) nimici. [var.:… … Dicționar Român
fărâmit — fărâmít, ă, adj. (înv.) fărâmat. Trimis de blaurb, 08.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
sfărâmat — SFĂRÂMÁT1 s.n. Sfărâmare. [var.: sfărmát s.n.] – v. sfărâma. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SFĂRÂMÁT2, Ă, sfărâmaţi, te, adj. (Despre lucruri) Făcut fărâme, zdrobit, fărâmiţat; fig. destrămat, spulberat. ♦ fig. (Despre cole … Dicționar Român
zdrobit — ZDROBÍT, Ă, zdrobiţi, te, adj. Strivit, sfărâmat; distrus, nimicit, învins. ♦ fig. Copleşit de durere, demoralizat. ♦ fig. Foarte obosit, sleit de puteri, extenuat. v. zdrobi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZDROBÍT adj. 1. v.… … Dicționar Român
