criminal — CRIMINÁL2, Ă, criminali, e, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care conţine o intenţie nelegiuită, care constituie o crimă, referitor la crimă; rău, dăunător. 2. s.m. şi f. Persoană care a săvârşit o crimă; criminalist2. ♦ Criminal de război = persoană… … Dicționar Român
agresor — AGRESÓR, OÁRE, agresori, oare, s.m. şi f., adj. (Persoană fizică sau stat) care organizează sau săvârşeşte o agresiune. – Din fr. agresseur, lat. aggressor. Trimis de ana zecheru, 11.12.2007. Sursa: DEX 98 AGRESÓR adj., s. atacator, cotropitor … Dicționar Român
atentator — ATENTATÓR, OÁRE, atentatori, oare s.m. şi f. Persoană care comite un atentat. – Atenta + suf. tor. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 atentatór s. m., pl. atentatóri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic ATENTAT//Ó … Dicționar Român
autor — AUTÓR, OÁRE, autori, oare, s.m. şi f. 1. Persoană care crează o operă literară, artistică, ştiinţifică sau publicistică. 2. Persoană care face, care produce sau comite ceva. ♦ spec. Persoană care comite o infracţiune. [Pr: a u ] – Din fr. auteur … Dicționar Român
face — FÁCE, fac, vb. III. a. tranz. I. 1. A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. Face un gard. ♢ A procura un obiect, dispunând confecţionarea lui de către altcineva. Îşi face pantofi. 2. A construi, a clădi; a ridica, a aşeza.… … Dicționar Român
fapt — FAPT, fapte şi (4) fapturi, s.n. 1. Întâmplare sau împrejurare reală, lucru petrecut în realitate. Fapt istoric. ♢ loc. adv. şi adj. De (sau în) fapt = (care este) în realitate, efectiv. ♢ expr. Fapt e că... = nu e mai puţin adevărat că...,… … Dicționar Român
făptaş — FĂPTÁŞ, Ă, făptaşi, e, s.m. şi f. Persoană care a comis o faptă condamnabilă, de obicei un delict, o infracţiune; făptuitor. – Faptă + suf. aş. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FĂPTÁŞ s. 1. v. infractor. 2. v. autor. Trimis de… … Dicționar Român
infractor — INFRACTÓR, OÁRE, infractori, oare, s.m. şi f. Persoană care a comis o infracţiune. – Din fr. infracteur, lat. infractor. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 INFRACTÓR s. (jur.) făptaş, făptuitor, răufăcător. (infractorul a fost… … Dicționar Român
pricinuitor — PRICINUITÓR, OÁRE, pricinuitori, oare, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care produce, provoacă, prilejuieşte, dă naştere la ceva. 2. s.m. şi f. (înv.) Persoană care face, iniţiază, produce ceva. [pr.: nu i ] – Pricinui + suf. tor … Dicționar Român
