fălţui

fălţui
FĂLŢUÍ, fălţuiesc, vb. IV. tranz. 1. A prelucra cu falţul pieile tăbăcite pentru a le reduce şi a le uniformiza grosimea. 2. A face unor scânduri, ţigle etc. un falţ (care să permită îmbinarea lor). ♦ A executa îmbinarea unor piese de tablă cu ajutorul falţului. 3. A îndoi şi a împături o coală de hârtie sau o tipăritură (în vederea manipulării, păstrării sau în vederea broşării ori a legării). – Din germ. falzen.
Trimis de LauraGellner, 07.05.2004. Sursa: DEX '98

FĂLŢUÍ vb. (tehn.) a lămbui.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

fălţuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. fălţuiésc, imperf. 3 sg. fălţuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. fălţuiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A FĂLŢU//Í fălţuiiésc tranz. 1) (piei tăbăcite) A prelucra cu falţul. 2) (scânduri, cărămizi, ţigle) A prevedea cu un falţ. 3) (coli imprimate) A împături într-o anumită ordine (pentru a broşa, a mânui mai uşor etc.) /<germ. falzen
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • fălţuitor — FĂLŢUITÓR, OÁRE, fălţuitori, oare s. 1. s.m. şi f. Persoană calificată în operaţiile de fălţuire. 2. s.n. Unealtă (rindea specială, cuţit etc.) cu care se fălţuieşte. [pr.: ţu i ] – Fălţui + suf. tor. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • falţ — FALŢ, falţuri, s.n. 1. Cleşte de formă specială, folosit la tragerea pe calapod a feţelor încălţămintei. 2. Fiecare dintre bucăţile mici de piele care cad în urma prelucrării pieilor la maşina de fălţuit. 3. Tăietură, scobitură făcută pe marginea …   Dicționar Român

  • fălţuire — FĂLŢUÍRE s.f. Acţiunea de a fălţui; fălţuit1. – v. fălţui. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98  FĂLŢUÍRE s. (tehn.) fălţuit, lămbuire. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  fălţuíre s. f., g. d. art. fălţuírii …   Dicționar Român

  • fălţuit — FĂLŢUÍT1 s.n. Fălţuire. – v. fălţui. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98  FĂLŢUÍT2, Ă, fălţuiţi, te, adj. 1. (Despre piei tăbăcite) Care şi a redus şi şi a uniformizat grosimea în urma prelucrării cu falţul. 2. (Despre unele materiale de… …   Dicționar Român

  • lămbui — LĂMBUÍ vb. v. fălţui. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  lămbuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. lămbuiésc, imperf. 3 sg. lămbuiá; …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”