furătură

furătură
FURĂTÚRĂ, furături, s.f. (Rar) Furt, furtişag. – Fura + suf. -ătură.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FURĂTÚRĂ s. v. furt.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

furătúră s. f., g.-d. art. furătúrii; pl. furătúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • furt — FURT, furturi, s.n. Infracţiune care constă în însuşirea pe nedrept a unui lucru mobil al altuia; hoţie, furătură. – Din lat. furtum. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98  FURT s. 1. furat, furătură, hoţie, pungăşeală, pungăşie, (livr.)… …   Dicționar Român

  • ciordeală — CIORDEÁLĂ, ciordeli, s.f. (fam.) Faptul de a ciordi; şterpeleală, ciordit. – Ciordi + suf. eală. Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX 98  CIORDEÁLĂ s. v. furat, furătură, furt, hoţie, pungăşeală, pungăşie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • coţcărie — COŢCĂRÍE, coţcării, s.f. (fam.) Şarlatanie, pungăşie. – Coţcar + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  COŢCĂRÍE s. v. escrocherie, furat, furătură, furt, hoţie, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, pungăşie,… …   Dicționar Român

  • fura — FURÁ, fur, vb. I. tranz. 1. A şi însuşi pe ascuns sau cu forţa un lucru care aparţine altcuiva; a lua ceva fără nici un drept de la cineva, păgubindu l; a hoţi, a jefui, a prăda. ♢ loc. adj. De furat = care a fost luat prin furt. ♢ expr. Pe… …   Dicționar Român

  • hoţomănie — HOŢOMĂNÍE, hoţomănii, s.f. Faptă sau purtare de hoţoman; tâlhărie, hoţie. ♦ Înşelătorie, şarlatanie, şmecherie. – Hoţoman + suf. ie. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HOŢOMĂNÍE s. v. furat, furătură, furt, hoţie, pungăşeală, pungăşie.… …   Dicționar Român

  • mangleală — MANGLEÁLĂ, mangleli, s.f. (arg.) Faptul de a mangli. – Mangli + suf. eală. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MANGLEÁLĂ s. v. cerşeală, cerşetorie, cerşit, furat, furătură, furt, hoţie, mi logeală, milogit, pungăşeală, pungăşie.… …   Dicționar Român

  • rapt — RAPT, rapturi, s.n. 1. Răpire a unei persoane. 2. Furt săvârşit prin violenţă; jaf, hoţie. – Din fr. rapt, lat. raptus. Trimis de LauraGellner, 03.07.2004. Sursa: DEX 98  RAPT s. v. furat, furătură, furt, hoţie, jaf, jefuire, jefuit, pradă,… …   Dicționar Român

  • robălie — ROBĂLÍE s. v. banditism, furat, furătură, furt, gangsterism, hoţie, jaf, pungă şeală, pungăşie, tâlhărie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • sfeteriseală — SFETERISEÁLĂ, sfeteriseli, s.f. (fam.) Faptul de a sfeterisi. – Sfeterisi + suf. eală. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SFETERISEÁLĂ s. v. defraudare, delapidare, furat, furătură, furt, hoţie, pungăşeală, pungăşie, sustragere. Trimis… …   Dicționar Român

  • sfeterisire — SFETERISÍRE, sfeterisiri, s.f. (fam.) Acţiunea de a sfeterisi şi rezultatul ei. – v. sfeterisi. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SFETERISÍRE s. v. defraudare, delapidare, furat, furătură, furt, hoţie, pungăşeală, pungăşie, sustragere …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”