hoţomănie

hoţomănie: HOŢOMĂNÍE, hoţomănii, s.f. Faptă sau purtare de hoţoman; tâlhărie, hoţie. ♦ Înşelătorie, şarlatanie, şmecherie. – Hoţoman + suf. -ie.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

HOŢOMĂNÍE s. v. furat, furătură, furt, hoţie, pungăşeală, pungăşie.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

hoţomăníe s. f., art. hoţomănía, g.-d. art. hoţomăníei; pl. hoţomăníi, art. hoţomăníile

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

HOŢOMĂNÍ//E hoţomăniei f. Faptă sau purtare de hoţoman; hoţie; tâlhărie. /hoţoman + suf. hoţomănieie

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

furt — FURT, furturi, s.n. Infracţiune care constă în însuşirea pe nedrept a unui lucru mobil al altuia; hoţie, furătură. – Din lat. furtum. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 FURT s. 1. furat, furătură, hoţie, pungăşeală, pungăşie, (livr.)… … Dicționar Român
hoţ — HOŢ, HOÁŢĂ, hoţi, hoaţe, s.m. şi f. 1. Persoană care fură. ♦ (Adjectival) Care fură; (cu sens atenuat) viclean. 2. (fam.) Om ştrengar, şiret. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HOŢ s. 1. pungaş, (astăzi rar) prădător, (înv. şi … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias