furişa

furişa
FURIŞÁ, furişez, vb. I. refl. şi tranz. A (se) strecura pe nesimţite, pe furiş, a pătrunde sau a face să pătrundă ori a (se) introduce undeva pe neobservate, pe ascuns, tiptil. ♢ loc. adv. Pe furişate = pe furiş. ♦ refl. A se ascunde, a se feri de cineva. [Formă gramaticală: (în loc.) furişate] – Din furiş.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FURIŞÁ vb. 1. a se fofila, a se strecura, (înv. şi reg.) a se şterge, (Transilv.) a se fâştica, (Mold. şi Bucov.) a se şupuri, (înv.) a se fura, (fig.) a se prelinge. (S-a furişa neobservat afară.) 2. a se strecura, (rar) a se prefira. (Lumina se furişa printre arbori.)
Trimis de siveco, 29.10.2008. Sursa: Sinonime

furişá vb., ind. prez. 1 sg. furişéz, 3 sg. şi pl. furişeáză, 1 pl. furişăm, perf. s. 3 sg. furişă; conj. prez. 3 furişeáză; ger. furişând
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A SE FURIŞ//Á mă furişaéz intranz. A trece pe furiş. /Din furiş
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • Furisa — (Кастровиллари,Италия) Категория отеля: Адрес: 87016 Кастровиллари, Италия …   Каталог отелей

  • strecura — STRECURÁ, strecór, vb. I. 1. tranz. A trece un lichid printr o strecurătoare, printr o sită, printr o ţesătură pentru a l separa de părticelele solide sau de corpuri străine şi pentru a l limpezi, a l face omogen. 2. refl. (Despre lichide) A… …   Dicționar Român

  • furişat — FURIŞÁT, Ă, furişaţi, te, adj. Care se strecoară pe furiş, tiptil; ascuns, neobservat. ♦ (Adverbial) Pe furiş. – v. finişa. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FURIŞÁT adj. v. furiş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • şupuri — ŞUPURÍ, şupuresc, vb. IV. refl. (reg.) A se furişa, a se strecura. – et. nec. Trimis de LauraGellner, 04.05.2004. Sursa: DEX 98  ŞUPURÍ vb. v. fofila, furişa, strecura. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  şupurí …   Dicționar Român

  • fofila — FOFILÁ, fofilez, vb. I. refl. A se strecura neobservat, cu dibăcie; a pătrunde, a se introduce undeva pe furiş; fig. a obţine o situaţie mai bună prin înşelătorie. ♦ fig. A se sustrage de la o îndatorire; a se eschiva. – Din fr. faufiler. Trimis… …   Dicționar Român

  • fura — FURÁ, fur, vb. I. tranz. 1. A şi însuşi pe ascuns sau cu forţa un lucru care aparţine altcuiva; a lua ceva fără nici un drept de la cineva, păgubindu l; a hoţi, a jefui, a prăda. ♢ loc. adj. De furat = care a fost luat prin furt. ♢ expr. Pe… …   Dicționar Român

  • furişare — FURIŞÁRE, furişări, s.f. Acţiunea de a (se) furişa şi rezultatul ei. – v. furişa. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FURIŞÁRE s. fofilare, strecurare. (furişare lui din cameră.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • prefira — PREFIRÁ, prefír, vb. I. 1. tranz. A lăsa să treacă printre degete; p. ext. a lua rând pe rând la examinare. ♢ refl. A se perinda prin faţa ochilor, prin minte etc. 2. refl. A se infiltra, a şi face loc încetul cu încetul; a se furişa, a se… …   Dicționar Român

  • prelinge — PRELÍNGE, prelíng, vb. III. refl. 1. (Despre lichide) A se scurge foarte încet, picătură cu picătură (de a lungul unui obiect); a curge domol. ♦ tranz. A lăsa să curgă încet. 2. (fam.), A se strecura, a se furişa; a aluneca. – Pre2 + linge.… …   Dicționar Român

  • furiş — FURÍŞ, Ă, furişi, e, adj. Care se face în ascuns, pe neobservate. ♢ loc. adv. Pe furiş = în ascuns; tiptil, pe furişate. – Fur + suf. iş. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FURÍŞ adj., adv. 1. adj. ascuns, ferit, furişat. (O săru …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”