- furişare
- FURIŞÁRE, furişări, s.f. Acţiunea de a (se) furişa şi rezultatul ei. – v. furişa.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98FURIŞÁRE s. fofilare, strecurare. (furişare lui din cameră.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimefurişáre s. f., g.-d. art. furişării; pl. furişăriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.