- fatalitate
- FATALITÁTE, fatalităţi, s.f. 1. Forţă supranaturală care ar determina în mod prestabilit şi implacabil mersul lucrurilor şi viaţa oamenilor; soartă, destin, fatum. ♦ Ceea ce este de neînlăturat, inevitabil. 2. Concurs nefericit de împrejurări (care nu poate fi evitat). – Din fr. fatalité, lat. fatalitas, -atis.Trimis de cornel, 08.05.2004. Sursa: DEX '98FATALITÁTE s. v. soartă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimefatalitáte s. f., g.-d. art. fatalităţii; pl. fatalităţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFATALIT//ÁTE fatalitateăţi f. 1) (în concepţiile mistice) Forţă supranaturală care se crede că ar predetermina desfăşurarea evenimentelor; soartă; ursită; destin. 2) Concurs de circumstanţe imprevizibile şi inexplicabile; hazard. 3) Caracter fatal. [art. fatalitatea; G.-D. fatalităţii] /<fr. fatalité, lat. fatalitas, fatalitateatisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFATALITÁTE s.f. 1. Ceea ce este de neînlăturat, inevitabil; destin, soartă. 2. Conjunctură nefavorabilă, nenorocită. [cf. fr. fatalité, lat. fatalitas].Trimis de LauraGellner, 20.06.2006. Sursa: DNFATALITÁTE s. f. 1. (în concepţii religioase) forţă supranaturală, voinţă divină care hotărăşte dinainte mersul lucrurilor şi viaţa oamenilor; soartă, destin, fatum. ♢ ceea ce este de neînlăturat, inevitabil. 2. concurs nefericit de împrejurări. (< fr. fatalité, lat. fatalitas)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.