- karma
- KÁRMA s.f. (În sistemul filozofic brahmanic) Noţiune care desemnează o lege universală în virtutea căreia soarta oamenilor ar fi determinată de acţiunile lor din încarnările anterioare; fatalitate, destin. – Din engl., fr. karma.Trimis de catalin_caba, 12.07.2004. Sursa: DEX '98kárma s. f.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficKÁRMA f. (în filozofia brahmanică) Noţiune care reuneşte renaşterile şi reîncarnările succesive ale sufletelor, migraţia lor după moarte şi forţa care le generează şi le conduce. /< engl., fr. karmaTrimis de siveco, 16.03.2009. Sursa: NODEXKÁRMA s.f. (În religiile budiste) Suma consecinţelor etice ale acţiunilor bune sau rele ale unei persoane care determină avatariile reîncarnărilor. ♦ Fatalitate, destin. [< fr., engl., it. karma < sanscr. karma – operă, acţiune].Trimis de LauraGellner, 29.09.2006. Sursa: DNKÁRMA s. f. noţiune a filozofiei budiste care desemnează renaşterile şi reîncarnările succesive ale sufletelor, migraţia acestora după moarte, în funcţie de faptele săvârşite pe pământ; fatalitate, destin. (< engl., fr., sancr. karma)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.