- destin
- DESTÍN, destine, s.n. 1. Soartă, viitor. 2. Forţă sau voinţă supranaturală despre care se crede că hotărăşte în mod fatal şi irevocabil tot ce se petrece în viaţa omului; fatalitate. – Din fr. destin.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98DESTÍN s. v. soartă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimedestín s.n., pl. destíneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDESTÍN destine n. 1) Forţă supranaturală care determină în mod irevocabil cursul evenimentelor; fatalitate; ursită; soartă. 2) Ansamblu de evenimente consecutive care au loc independent de voinţa unui om şi care compun viaţa lui. /<fr. destinTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDESTÍN s.n. Soartă, viitor. ♦ Forţă sau voinţă supranaturală despre care misticii cred că hotărăşte tot ceea ce se petrece în viaţă; fatalitate. [pl. -ne, -nuri. / < fr. destin, it. destino].Trimis de LauraGellner, 09.01.2008. Sursa: DNDESTÍN s. n. 1. forţă supranaturală care ar hotărî dinainte tot ceea ce se petrece în viaţa omului; 2. soartă, viitor; fatalitate. (< fr. destin)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.