- soroc
- SORÓC, soroace, s.n. (pop.) 1. Termen fixat pentru săvârşirea unei acţiuni sau pentru îndeplinirea unei obligaţii; interval de timp în cuprinsul sau la sfârşitul căruia se efectuează un lucru. ♢ loc. adv. (Pe) la soroace = din când în când; la zile mari. ♢ expr. A sfinţi sorocul = a respecta cu stricteţe un termen de plată. A i se împlini (cuiva sau la ceva) sorocul = a ajunge la sfârşitul existenţei, a înceta să mai existe; p. ext. a muri. ♦ Dată la care se întâmplă ceva. ♦ Epocă a anului când se coace şi se strânge recolta; (concr.) recolta culeasă în această epocă. ♦ Menstruaţie. 2. Dată, fixată în practica creştină, când se pomenesc morţii; slujbă religioasă care se face cu acest prilej. 3. (Rar) Margine, limită. ♦ Loc determinat. 4. Rost, socoteală, orânduială. ♦ (reg.) Ursită, soartă; prevestire. – Din sl. sŭrokŭ.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98SORÓC s. v. ceas, ciclu, clipă, clipită, dată, destin, epocă, extremitate, fatalitate, interval, limită, margine, menire, menstruaţie, minut, moment, noroc, oră, ordine, perioadă, period, predestinare, rată, răgaz, răstimp, regulă, rânduială, rost, scadenţă, secundă, soartă, socoteală, spaţiu, termen, timp, ursită, vreme, zi, zodie.Trimis de siveco, 19.11.2007. Sursa: Sinonimesoróc s. n., pl. soroáceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSOR//ÓC sorocoáce n. 1) Dată fixată pentru efectuarea unui lucru, a unei acţiuni sau pentru achitarea unei datorii; termen. 2) (în practica religioasă) Zi fixată dinainte, în care are loc pomenirea morţilor. 3) Interval de timp; răstimp. 4) (în superstiţii şi în creaţii folclorice) Forţă supranaturală care se crede, că determină dinainte desfăşurarea evenimentelor; soartă; destin; ursită; fatalitate. /<sl. surokuTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXsoróc (-oáce), s.n. – 1. Termen, timp, zi prestabilită. – 2. Rată, scadenţă. – 3. Dată, timp special. – 4. Interval, răstimp. – 5. Date stabilite pentru comemorarea morţilor. – 6. Menstruaţie. – sl. sŭrokŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 354; Conev 79), cf. ceh., rus. srok. – Der. soroci, vb. (a fixa un termen; a lua o hotărîre, a determina); soroceală, s.f. (hotărîre, ursită).Trimis de blaurb, 05.01.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.