Dicționar Român. 2013.
exil — EXÍL, exiluri, s.n. 1. Pedeapsă aplicată în unele ţări pentru delicte politice, constând în izgonirea unui cetăţean din ţara sau din localitatea în care trăieşte; surghiun. ♦ Părăsirea, plecarea voluntară a cuiva din propria ţară sau localitate,… … Dicționar Român
expatriere — EXPATRIÉRE, expatrieri, s.f. Acţiunea de a se expatria şi rezultatul ei; emigrare, emigraţie. [pr.: tri e ] – v. expatria. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Expatriere ≠ repatriere Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
ostracism — OSTRACÍSM s.n. 1. Formă de judecată a adunării poporului, în vechea Atena, prin care un cetăţean, considerat primejdios pentru libertatea şi securitatea regimului, era exilat temporar. 2. Persecuţie, ostracizare. – Din fr. ostracisme. Trimis de… … Dicționar Român
proscriere — PROSCRÍERE, proscrieri, s.f. Acţiunea de a proscrie şi rezultatul ei. – v. proscrie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PROSCRÍERE s. 1. v. surghiunire. 2. v. interzicere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime PROSCRÍERE … Dicționar Român
proscripţie — PROSCRÍPŢIE, proscripţii, s.f. 1. (În Roma antică) Punere în afară de lege sau osândire la moarte a cuiva, fără forme de judecată, pentru infracţiuni politice. ♢ Listă de proscripţie = listă afişată care cuprindea numele persoanelor declarate în… … Dicționar Român
relegare — RELEGÁRE, relegări, s.f. (înv.) Acţiunea de a relega şi rezultatul ei. – v. relega. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RELEGÁRE s. v. alungare, exilare, expulzare, gonire, izgonire, ostracizare, proscri ere, surghiunire. Trimis de… … Dicționar Român
relegaţie — RELEGÁŢIE, relegaţii, s.f. (înv.) Relegare. [var.: relegaţiúne s.f.] – Din fr. relégation. Trimis de LauraGellner, 07.07.2004. Sursa: DEX 98 RELEGÁŢIE s. v. alungare, exilare, expulzare, gonire, izgonire, ostracizare, proscri ere, surghiunire.… … Dicționar Român
străinătate — STRĂINĂTATE, străinătăţi, s.f. 1. Ţară, regiune situată dincolo de graniţele propriei patrii. 2. Mediu străin în care se află cineva, departe de familie şi de cunoscuţi. [pr.: stră i . – var.: (pop.) streinătáte s.f.] – Străin + suf. ătate.… … Dicționar Român
surghiunie — SURGHIUNÍE s. v. deportare, exil, exilare, pribegie, surghiun, surghiunire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
surghiunire — SURGHIUNÍRE, surghiuniri, s.f. Acţiunea de a surghiuni şi rezultatul ei; exil, deportare, pribegie, surghiun. – v. surghiuni. Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SURGHIUNÍRE s. (jur.) 1. alungare, exilare, gonire, izgonire, ostracizare,… … Dicționar Român
