- surghiunie
- SURGHIUNÍE s. v. deportare, exil, exilare, pribegie, surghiun, surghiunire.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
deportare — DEPORTÁRE, deportări, s.f. Acţiunea de a deporta şi rezultatul ei. – v. deporta. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEPORTÁRE s. (jur., pol.) surghiun, surghiunire, (înv.) surghiunie, surgunlâc. (deportare cuiva în urma unei… … Dicționar Român
exil — EXÍL, exiluri, s.n. 1. Pedeapsă aplicată în unele ţări pentru delicte politice, constând în izgonirea unui cetăţean din ţara sau din localitatea în care trăieşte; surghiun. ♦ Părăsirea, plecarea voluntară a cuiva din propria ţară sau localitate,… … Dicționar Român
surghiun — SURGHIÚN, (1) surghiunuri, s.n. (2) surghiuni, s.m. 1. s.n. Surghiunire, exil, deportare. ♦ Stare, situaţie de exilat, de proscris; fig. pribegie, înstrăinare. 2. (înv.) s.m. Surghiunit. – Din tc. sürgün. Trimis de Iris, 08.12.2006. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român