eroísm — s. n. (sil. ro ism) … Romanian orthography
donchihotism — DONCHIHOTÍSM s.n. (livr.) Atitudine sau purtare caracteristică omului lipsit de simţul realităţii, care urmăreşte scopuri fantastice şi irealizabile, manifestând eroism în lupta cu obstacole imaginare. [var.: donchijotísm, donchişotísm s.n.] –… … Dicționar Român
eroic — ERÓIC, Ă, eroici, ce, adj. Care ţine de erou, caracteristic eroilor, cu calităţi de erou; p. ext. măreţ, grandios. ♦ (Despre opere literare, artistice) Care are drept subiect faptele unor eroi. [pr.: ro ic] – Din fr. héroïque, lat. heroicus.… … Dicționar Român
Ion Negoiţescu — Born August 10, 1921(1921 08 10) Cluj Died February 6, 1993(1993 02 06) (aged 71) Munich Pen name … Wikipedia
bravură — BRAVÚRĂ, (2) bravuri, s.f. 1. Vitejie, curaj, îndrăzneală, bărbăţie. 2. Faptă vitejească, curajoasă; eroism. – Din fr. bravoure. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BRAVÚRĂ s. 1. v. vitejie. 2. v. curaj. Trimis de siveco, 13.09.2007.… … Dicționar Român
donchişotism — DONCHIŞOTÍSM s.n. v. donchihotism. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DONCHIŞOTÍSM s.n. (Liv.) Purtare extravagantă, caracteristică unui om care urmăreşte scopuri irealizabile, pentru care desfăşoară un eroism steril în luptă cu… … Dicționar Român
epopee — EPOPÉE, epopei, s.f. Poem epic de mari dimensiuni în versuri, în care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice, dominate adesea de personaje extraordinare sau supranaturale; epos; p. ext. producţie epică de mare amploare. ♦ Şir de fapte… … Dicționar Român
erou — ERÓU, eroi, s.m. 1. Persoană care se distinge prin vitejie şi prin curaj excepţional în războaie, prin abnegaţie deosebită în alte împrejurări grele ori în muncă. ♢ Erou al Muncii (Socialiste) = cea mai înaltă distincţie în Republica Socialistă… … Dicționar Român
faptă — FÁPTĂ, fapte, s.f. Acţiune săvârşită, act îndeplinit de cineva; fapt; ispravă. ♢ Fapte de arme = acte de eroism militar. ♢ loc. adv. (înv.) În faptă = în realitate, de fapt. – lat. facta (pl. lui factum) devenit sg. f. Trimis de cornel,… … Dicționar Român
vitejie — VITEJÍE, vitejii, s.f. 1. (La sg.) Însuşirea de a fi viteaz, calitatea celui viteaz; voinicie. ♢ loc. adv. Cu vitejie = vitejeşte. 2. Faptă vitejească. 3. (pop.) Haiducie. – Viteaz + suf. ie. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 Vitejie ≠ … Dicționar Român
