emisferă

emisferă
EMISFÉRĂ, emisfere, s.f. 1. (geom.) Jumătate dintr-o sferă. 2. Fiecare dintre cele două jumătăţi ale sferei cereşti sau terestre, mărginite de ecuatorul ceresc, respectiv de ecuatorul terestru, şi de meridianul de referinţă. 3. (anat.; în sintagma) Emisfere cerebrale = cele două jumătăţi simetrice ale creierului mare. – Din fr. hémisphère, lat. hemisphaerium.
Trimis de RACAI, 10.04.2008. Sursa: DEX '98

EMISFÉRĂ s. 1. (mat.) (rar) semisferă. 2. (geogr.) (înv.) semiglob.
Trimis de siveco, 14.04.2008. Sursa: Sinonime

emisféră s. f. (sil. mf. -sfe-) → sferă
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

EMISFÉR//Ă emisferăe f. 1) Jumătate de sferă. 2) Fiecare din cele două jumătăţi ale globului pământesc sau ale sferei cereşti. emisferă nordică. emisferă sudică. 3) : emisferă cerebrală fiecare dintre cele două jumătăţi ale creierului mare. [Sil. e-mi-sfe-ră] /<fr. hémisphere, lat. hemisphaerium
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

EMISFÉRĂ s.f. Jumătate de sferă. ♢ Emisferă cerebrală = fiecare dintre cele două jumătăţi ale creierului mare. ♦ Fiecare dintre cele două jumătăţi ale globului pământesc, delimitate de primul meridian sau de ecuator. ♦ Fiecare dintre cele două jumătăţi ale sferei cereşti. [var. hemisferă s.f. / < fr. hémisphère, cf. gr. hemi – jumătate, sphaira – sferă].
Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DN

EMISFÉRĂ s. f. 1. (mat.) jumătate dintr-o sferă. o emisferă cerebrală = fiecare dintre cele două jumătăţi ale creierului mare. 2. fiecare dintre cele două jumătăţi ale sferei cereşti sau terestre delimitate de ecuatorul ceresc, respectiv, de cel terestru şi de primul meridian. (< fr. hémisphère)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • emisférã — s. f. (sil. mf. sfe ), pl. emisfére …   Romanian orthography

  • alizeu — ALIZÉU, alizee, s.n. Vânt regulat care suflă în tot timpul anului în regiunile tropicale, cu direcţie opusă, de la NE spre SV (în emisfera nordică) şi de la SE spre NV (în emisfera sudică). – Din fr. alizé. Trimis de ana zecheru, 26.01.2005.… …   Dicționar Român

  • capricorn — CAPRICÓRN s.n. Numele unei constelaţii zodiacale din emisfera australă. ♦ (În sintagma) Tropicul Capricornului = paralelă aflată la 23° 27 27 latitudine sudică. ♦ Unul dintre semnele zodiacului (reprezentat printr un ţap). – Din fr. capricorne,… …   Dicționar Român

  • dragon — DRAGÓN1, dragoane, s.n. Şiret confecţionat din fir metalic şi terminat cu un ciucure, care se prinde la mânerul sabiei. – Din fr. dragonne. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DRAGÓN2, dragoni, s.m. I. 1. Monstru fabulos,… …   Dicționar Român

  • nadir — NADÍR s.n. (Astronom.) Punct de pe bolta cerească, opus zenitului, situat la intersecţia verticalei locului la care ne referim cu emisfera cerească inferioară. – Din fr. nadir. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  nadír s. n. Trimis …   Dicționar Român

  • balanţă — BALÁNŢĂ, balanţe, s.f. 1. Instrument pentru măsurarea greutăţii corpurilor prin echilibrarea lor cu greutăţi etalonate. ♢ Balanţă romană = cântar cu o singură greutate etalonată, care se deplasează pe braţul lung al pârghiei inelate de al cărei… …   Dicționar Român

  • berbec — BERBÉC, berbeci, s.m. I. 1. Masculul oii; arete. 2. (La sg. art.) Constelaţie din emisfera boreală; unul din cele douăsprezece semne ale zodiacului. ♢ Zodia berbecului = perioada dintre 21 martie şi 21 aprilie, când soarele trece în dreptul… …   Dicționar Român

  • centaur — CENTÁUR, centauri, s.m. (În mitologia greacă) Fiinţă imaginară, cu trup de cal şi cu bust omenesc; hipocentaur. ♦ (La sg. art.) Constelaţie din emisfera australă, din care face parte steaua cea mai apropiată de sistemul solar. [pr.: ta ur] – Din… …   Dicționar Român

  • cloşcă — CLÓŞCĂ, cloşti, s.f. 1. Găină care cloceşte sau care a scos pui de curând. ♢ Cloşcă artificială = instalaţie generatoare de căldură pentru încălzirea puilor de găină obţinuţi pe cale artificială. ♢ expr. A şedea cloşcă = a şedea nemişcat, în… …   Dicționar Român

  • delfin — DELFÍN1, delfini, s.m. 1. Mamifer marin cu corpul în formă de fus, care atinge mărimea de trei metri, cu botul alungit, prevăzut cu numeroşi dinţi conici, şi care trăieşte în grupuri compacte în toate mările; porc de mare (Delphinus delphis). 2.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”