apoteoză — APOTEÓZĂ, apoteoze, s.f. (În antichitatea greco romană) Solemnitate, festivitate prin care un erou sau un împărat era zeificat. ♦ fig. Onoruri extraordinare aduse cuiva; preamărire, slăvire, glorificare. [pr.: te o ] – Din fr. apothéose, lat.… … Dicționar Român
bârfire — BÂRFÍRE, bârfiri, s.f. Bârfeală. – v. bârfi. Trimis de paula, 28.05.2002. Sursa: DEX 98 Bârfire ≠ elogiere, laudă, lăudare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime BÂRFÍRE s. v. calomniere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
defăimare — DEFĂIMÁRE, defăimări, s.f. Acţiunea de a defăima şi rezultatul ei; bârfire, ponegrire, calomniere; dispreţ, desconsiderare; umilire, batjocură. – v. defăima. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Defăimare ≠ elogiere, glorificare, venerare … Dicționar Român
exaltare — EXALTÁRE, exaltări, s.f. 1. Entuziasm, încântare, înflăcărare, duse la paroxism. 2. (Rar) Slăvire, proslăvire, glorificare. [pr.: eg zal ] – v. exalta. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 EXALTÁRE s. v. elogiere, glorificare, laudă … Dicționar Român
glorificare — GLORIFICÁRE, glorificări, s.f. (livr.) Acţiunea de a glorifica şi rezultatul ei; preamărire, slăvire. – v. glorifica. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Glorificare ≠ defăimare, denigrare, ponegire, ponosire Trimis de siveco, 03.08.2004 … Dicționar Român
laudatio — [ ŢI O] s. f. elogiere. (< lat. laudatio) Trimis de raduborza, 07.05.2008. Sursa: MDN … Dicționar Român
prealăudare — PREALĂUDÁRE s. v. elogiere, glorificare, lăudare, mărire, preamărire, preaslă vire, proslăvire, slavă, slăvire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
preaslăvie — PREASLĂVÍE s. v. elogiere, glorificare, lău dare, mărire, preamărire, preaslăvire, proslăvire, slavă, slăvire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
proslăvitură — proslăvitúră, proslăvitúri, s.f. (înv.) 1. proslăvire, lăudare, cinstire, slăvire, elogiere, preamărire, glorificare. 2. ajutor dat cuiva; binefacere. Trimis de blaurb, 02.11.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
slăvire — SLĂVÍRE, slăviri, s.f. Faptul de a slăvi; preamărire, laudă; adorare, venerare. – v. slăvi. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 SLĂVÍRE s. 1. cinste, cinstire, elogiu, glorie, laudă, mărire, omagiu, preamărire, preaslăvire, proslă vire,… … Dicționar Român
