proslăvitură

proslăvitúră, proslăvitúri, s.f. (înv.) 1. proslăvire, lăudare, cinstire, slăvire, elogiere, preamărire, glorificare. 2. ajutor dat cuiva; binefacere.

Trimis de blaurb, 02.11.2006. Sursa: DAR