elibera

elibera
ELIBERÁ, eliberez, vb. I. tranz. 1. A da libertate, a pune în stare de libertate; a înlătura oprimarea (naţională, politică, socială); a dezrobi, a descătuşa, a emancipa. ♢ refl. Popoarele coloniale s-au eliberat. ♦ refl. (Despre militari) A fi lăsat la vatră. ♦ refl. (Despre atomi) A se desprinde dintr-o moleculă, rămânând în stare liberă. 2. A scoate dintr-o funcţie. 3. A da cuiva (la cerere) un act, un document oficial etc. ♦ A preda o marfă. 4. A face liberă o încăpere, un teren etc.; a goli, a evacua. – Din lat. eliberare.
Trimis de LauraGellner, 12.06.2004. Sursa: DEX '98

A elibera ≠ a angaja, a aresta, a aservi, a cotropi, a cuceri, a înrobi, a robi, a subjuga, a supune
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ELIBERÁ vb. 1. a libera, a salva, a scăpa, a scoate, (înv. şi pop.) a slobozi, (pop.) a mântui, (înv.) a apuca, a ierta, a volnici. (I-a elibera din robie.) 2. v. dezrobi. 3. v. ieşi. 4. v. libera. 5. v. desprinde. 6. v. desface. 7. v. desărcina. 8. v. debloca. 9. v. evacua.
Trimis de siveco, 21.10.2008. Sursa: Sinonime

eliberá vb., ind. prez. 1 sg. eliberéz, 3 sg. şi pl. elibereáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ELIBER//Á eliberaéz tranz. 1) A face liber. 2) (persoane) A da afară (dintr-o funcţie sau dintr-un post) ca fiind necorespunzător; a destitui; a scoate; a concedia. 3) (adeverinţe, acte oficiale) A pune la dispoziţie ca urmare a unei solicitări. elibera unei persoane un act. 4) (marfă) A preda în urma achitării unei facturi. 5) (încăperi, terenuri) A lăsa liber. elibera camera. 6) (deţinuţi) A pune la libertate. 7) (persoane) A face să fie liber; a dispersa. elibera de serviciul militar. 8) A scoate dintr-o stare de încordare; a lăsa să fie liber; a slăbi. elibera un mecanism /<lat. eliberare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ELIBER//Á mă eliberaéz intranz. 1) (despre popoare, state, regiuni etc.) A deveni liber; a dobândi libertate. 2) A căpăta timp liber; a avea răgaz. 3) A reuşi să se izbăvească de ceva jenant. elibera de tutelă. 4) (despre militari) A termina serviciul militar; a se retrage din armată. 5) (despre atomi) A se desprinde de la o moleculă, rămânând în stare liberă. /<lat. eliberare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ELIBERÁ vb. I. I. tr. 1. A pune în libertate; a dezrobi; a libera. ♦ (mil.) A lăsa la vatră un contingent, un ostaş. 2. A preda, a emite (un act, un document, o marfă etc.). II. refl. A se libera din armată, a termina serviciul militar. [< lat. eliberare].
Trimis de LauraGellner, 29.05.2006. Sursa: DN

eliberá (eliberéz, eliberát), vb. – A elibera, a pune în libertate. lat. eliberare (sec. XIX). – Der. eliberator, adj.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

ELIBERÁ vb. I. tr. 1. a pune în libertate; a dezrobi; a libera. ♢ (mit.) a lăsa la vatră un contingent, un ostaş. ♢ a scoate din funcţie; a desărcina. 2. a emite (un act, o marfă etc.). 3. a evacua, a degaja (o cameră, un teren). II. refl. 1. a se libera din armată. 2. (despre atomi) a se desprinde dintr-o moleculă, rămânând în stare liberă. (< lat. eliberare)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • eliberá — vb., ind. prez. 1 sg. eliberéz, 3 sg. şi pl. elibereázã …   Romanian orthography

  • degaja — DEGAJÁ, degajez, vb. I. tranz. 1. A răspândi, a împrăştia, a emana căldură, miros etc.; a exala. ♦ refl. (Despre mirosuri, căldură etc.) A se desprinde. ♦ A elimina, a scoate un gaz dintr o combinaţie chimică. 2. A elibera, a scăpa pe cineva de o …   Dicționar Român

  • dezrobi — DEZROBÍ, dezrobesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) elibera din starea de robie; p. gener. a (se) elibera de sub o asuprire politică sau socială, de sub exploatare. ♦ tranz. A elibera un stat, un popor de sub o ocupaţie militară sau de sub o… …   Dicționar Român

  • scoate — SCOÁTE, scot, vb. III. tranz. I. 1. A lua ceva (afară) dintr o cantitate mai mare sau din locul unde se află. 2. A extrage dintr un spaţiu, dintr un înveliş etc. pentru a elibera sau a utiliza. ♢ expr. A scoate sabia (din teacă) = a începe vrajba …   Dicționar Român

  • descongestiona — DESCONGESTIONÁ, descongestionez, vb. I. tranz. A elibera un organ de un aflux de sânge, a face să se împrăştie sângele îngrămădit; a face să dispară congestia. ♦ fig. A elibera o regiune sau o localitate de un surplus de populaţie; a face ca o… …   Dicționar Român

  • slobozi — SLOBOZÍ, slobod, vb. IV. tranz. (pop.) 1. A pune în libertate: a elibera. ♦ A elibera dintr o strânsoare, dintr o legătură care imobilizează. ♦ refl. (Despre obiectul care leagă) A se slăbi, a se desface. 2. A lăsa un animal în libertate. 3. A… …   Dicționar Român

  • descătuşa — DESCĂTUŞÁ, descătuşéz, vb. I. tranz. şi refl. A (se) elibera din lanţuri sau din cătuşe; fig. a (se) elibera dintr o constrângere, dintr o apăsare, din robie. – Des1 + cătuşă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  A descătuşa ≠ a… …   Dicționar Român

  • desărcina — DESĂRCINÁ, desărcinéz, vb. I. tranz. A elibera pe cineva de o îndatorire, de o misiune, dintr o funcţie. – Des1 + [în]sărcina (după fr. décharger). Trimis de LauraGellner, 11.07.2004. Sursa: DEX 98  DESĂRCINÁ vb. a descăuna, a elibera, a scoate …   Dicționar Român

  • emancipa — EMANCIPÁ, emancipez, vb. I. 1. refl. şi tranz. A( şi) câştiga sau a face să şi câştige independenţa; a (se) elibera (1). ♦ refl. (Despre copii şi adolescenţi) A şi lua unele libertăţi nepotrivite cu vârsta lui, a avea purtări libertine. 2. tranz …   Dicționar Român

  • libera — LIBERÁ, liberez, vb. I. 1. tranz. şi refl. (pop.) A da drumul sau a pleca acasă după efectuarea stagiului militar, a unei concentrări etc. 2. tranz. (înv.) A elibera (o ţară, un popor). – Din fr. libérer, lat. liberare. Trimis de LauraGellner …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”