desărcina

desărcina
DESĂRCINÁ, desărcinéz, vb. I. tranz. A elibera pe cineva de o îndatorire, de o misiune, dintr-o funcţie. – Des1- + [în]sărcina (după fr. décharger).
Trimis de LauraGellner, 11.07.2004. Sursa: DEX '98

DESĂRCINÁ vb. a descăuna, a elibera, a scoate. (L-a desărcina din funcţie.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

desărciná vb., ind. prez. 1 sg. desărcinéz, 3 sg. şi pl. desărcineáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. desărcinéze
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DESĂRCIN//Á desărcinaéz tranz. (persoane) A elibera de o sarcină sau dintr-o funcţie. /des- + [în]sărcina
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DESĂRCINÁ vb. I. tr. A lua cuiva o sarcină, o funcţie, a elibera (pe cineva) de o însărcinare etc. [< însărcina, după fr. décharger].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

DESĂRCINÁ vb. tr. a elibera (pe cineva) de o însărcinare, de o funcţie etc. (după fr. décharger)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • desărcinare — DESĂRCINÁRE, desărcinări, s.f. Acţiunea de a desărcina şi rezultatul ei. – v. desărcina. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DESĂRCINÁRE s. descăunare, eliberare, scoatere. (desărcinare cuiva dintr o funcţie.) Trimis de siveco, 05 …   Dicționar Român

  • elibera — ELIBERÁ, eliberez, vb. I. tranz. 1. A da libertate, a pune în stare de libertate; a înlătura oprimarea (naţională, politică, socială); a dezrobi, a descătuşa, a emancipa. ♢ refl. Popoarele coloniale s au eliberat. ♦ refl. (Despre militari) A fi… …   Dicționar Român

  • descăuna — DESCĂUNÁ vb. v. desărcina. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • sarcină — SÁRCINĂ, sarcini, s.f. 1. Greutate, încărcătură pe care o duce un om sau un animal; povară. ♦ Apăsare, greutate. ♦ fig. Povară, balast. 2. Legătură (de lemne, de fân, de paie) care poate fi dusă în spinare sau cu braţele. 3. Obligaţie, îndatorire …   Dicționar Român

  • scoate — SCOÁTE, scot, vb. III. tranz. I. 1. A lua ceva (afară) dintr o cantitate mai mare sau din locul unde se află. 2. A extrage dintr un spaţiu, dintr un înveliş etc. pentru a elibera sau a utiliza. ♢ expr. A scoate sabia (din teacă) = a începe vrajba …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”