echilibrat

echilibrat
ECHILIBRÁT, -Ă, echilibraţi, -te, adj. 1. Care se află în stare de echilibru. ♦ (Despre două valori, preţuri, bugete) just proporţionat unul faţă de altul. 2. fig. (Despre oameni) Cumpănit, ponderat, chibzuit. – v. echilibra. cf. fr. é q u i l i b r é.
Trimis de toknowro, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Echilibrat ≠ dezechilibrat
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ECHILIBRÁT adj. 1. v. armonios. 2. v. calculat. 3. cuminte, cumpănit, raţional, rezonabil, (înv.) rezonat. (Un om echilibrat.) 4. v. cumpătat.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

echilibrát adj. m., pl. echilibráţi; f. sg. echilibrátă, pl. echilibráte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ECHILIBRÁ//T echilibrattă (echilibratţi, echilibratte) 1) Care ţine de echilibru; propriu echilibrului. 2) Care se află în stare de echilibru. 3) fig. (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădeşte cumpătare; sobru; auster; cumpătat. 4) (despre valori, preţuri, bugete) Care este proporţionat unul faţă de altul. /v. a echilibra
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ECHILIBRÁT, -Ă adj. 1. Care se află în stare de echilibru. ♦ (Despre două valori, preţuri, bugete) Just proporţionat. 2. (fig.; despre oameni) Cumpănit, ponderat. [< echilibra].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

ECHILIBRÁT, -Ă adj. 1. în stare de echilibru. ♢ (despre valori, preţuri, bugete) just proporţionat. 2. (fig.; despre oameni) cumpănit, ponderat. (< echilibra)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • echilibrát — adj. m., pl. echilibráţi; f. sg. echilibrátã, pl. echilibráte …   Romanian orthography

  • ponderat — PONDERÁT, Ă, ponderaţi, te, adj. (Despre oameni şi manifestările lor) Care dovedeşte cumpătare, moderaţie, echilibru; moderat, echilibrat, cumpătat, chibzuit; măsurat; potolit, liniştit. – Din fr. pondéré. Trimis de oprocopiuc, 02.04.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • apolinic — APOLÍNIC, Ă, apolinici, ce, adj. (Despre artă şi cultură) Care este orientat spre ordine, măsură şi armonie, caracterizat printr o contemplare senină, detaşată; lucid, raţional. – Din germ. apollinisch. Trimis de cata, 07.03.2004. Sursa: DEX 98  …   Dicționar Român

  • armonios — ARMONIÓS, OÁSĂ, armonioşi, oase, adj. Care are armonie1, plin de armonie1, ale cărui părţi componente formează un tot bine închegat şi echilibrat. [pr.: ni os] – Din fr. harmonieux. Trimis de ana zecheru, 17.03.2004. Sursa: DEX 98  Armonios ≠… …   Dicționar Român

  • clasicism — CLASICÍSM s.n. 1. Ansamblu de trăsături proprii culturii antice greco latine din cel mai înalt stadiu de dezvoltare a ei, caracterizată prin armonie, puritate, sobrietate etc. 2. Curent în arta si literatura europeană, apărut în sec. XVII în… …   Dicționar Român

  • compensat — COMPENSÁT, Ă, compensaţi, te, adj. În stare de compensare; echilibrat. ♦ (med.) Care a revenit la o stare de funcţionare normală. – v. compensa. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  COMPENSÁT, Ă adj. Care este în stare de… …   Dicționar Român

  • cuminte — CUMÍNTE, cuminţi, adj. 1. Cu purtări bune; aşezat, liniştit. 2. Cu judecată; deştept, înţelept. ♢ (Substantivat, m.) Un nebun arunc o piatră n baltă şi zece cuminţi n o pot scoate. ♦ Prevăzător, prudent. – Cu + minte. Trimis de IoanSoleriu, 31.05 …   Dicționar Român

  • cumpănit — CUMPĂNÍT, Ă, cumpăniţi, te, adj. (Despre oameni şi manifestările lor) Chibzuit, echilibrat, măsurat. – v. cumpăni. Trimis de IoanSoleriu, 04.04.2007. Sursa: DEX 98  Cumpănit ≠ necumpănit, necumpătat, nechibzuit, necugetat, nesocotit Trimis de… …   Dicționar Român

  • cumpătat — CUMPĂTÁT, Ă, cumpătaţi, te, adj. (Despre oameni şi despre manifestările lor) Cu măsură, stăpânit, sobru, aşezat. – v. cumpăta. Trimis de IoanSoleriu, 01.08.2004. Sursa: DEX 98  Cumpătat ≠ necumpătat, nesocotit Trimis de siveco, 08.11.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • filozof — FILOZÓF, OÁFĂ, filozofi, oafe, s.m. şi f. 1. Persoană care se ocupă cu filozofia, care studiază şi prelucrează problemele fundamentale ale filozofiei, care are o concepţie proprie în domeniul filozofiei; gânditor. 2. (pop.) Om învăţat, priceput… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”