drăcuire — DRĂCUÍRE, drăcuiri, s.f. Acţiunea de a (se) drăcui. – v. drăcui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 drăcuíre s. f., g. d. art. drăcuírii; pl. drăcuíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
drac — DRAC, draci, s.m. 1. Fiinţă imaginară, de sex masculin, întruchipare a spiritului rău; diavol, demon, satana, necuratul, aghiuţă. ♢ expr. A fi dracul gol (sau împieliţat) sau a fi drac împieliţat = a) a fi rău, afurisit; b) a fi isteţ, poznaş.… … Dicționar Român
mustra — MUSTRÁ vb. v. certa. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime MUSTRÁ vb. v. blama, condamna, dezaproba, drăcui, înfiera, înjura, ocărî, proscrie, reproba, respinge, stigmatiza. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime mustrá vb … Dicționar Român
măscări — MĂSCĂRÍ, măscăresc, vb. IV. tranz. (reg.) A certa, a ocărî, folosind vorbe urâte; a batjocori. ♦ fig. A injosi, a pângări o idee, un sentiment. – Din mascara. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MĂSCĂRÍ vb. v. batjocori, bârfi, blama,… … Dicționar Român
năibui — năibuí, năibui şi năibuiésc, vb. IV (reg.) a drăcui. Trimis de blaurb, 21.07.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
sictiri — SICTIRÍ, sictirésc, vb. IV. tranz. (fam.) A alunga pe cineva (înjurându l); a înjura pe cineva. – Din sictir. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SICTIRÍ vb. v. drăcui, înjura, ocărî. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime… … Dicționar Român
sictirisi — SICTIRISÍ vb. v. drăcui, înjura, ocărî. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
spurca — SPURCÁ, spurc, vb. I. (pop.) 1. tranz. şi refl. A (se) murdări, a (se) mânji. ♦ refl. A şi evacua excrementele sau urina. ♦ tranz. fig. A pângări, a profana, a necinsti. ♦ tranz. fig. A înjura. 2. tranz. A a … Dicționar Român
stropşi — STROPŞÍ, stropşesc, vb. IV. 1. tranz. (pop.) A zdrobi, a sfărâma călcând în picioare. ♦ A strivi, a zdreli. ♦ A prăpădi, a nimici. 2. tranz. (pop.) A stâlci pe cineva în bătaie. ♦ fig. (fam.) A poci, a deforma, a schimonosi, a stâlci cuvintele… … Dicționar Român
sudui — SUDUÍ, súdui, vb. IV. intranz. şi tranz. (pop.) A spune ocări la adresa cuiva; a înjura. ♦ tranz. (înv. şi reg.) A certa, a mustra, a dojeni. – Din magh. szidni. Trimis de rain drop, 29.07.2004. Sursa: DEX 98 SUDUÍ … Dicționar Român
