sudui

sudui
SUDUÍ, súdui, vb. IV. intranz. şi tranz. (pop.) A spune ocări la adresa cuiva; a înjura. ♦ tranz. (înv. şi reg.) A certa, a mustra, a dojeni. – Din magh. szidni.
Trimis de rain_drop, 29.07.2004. Sursa: DEX '98

SUDUÍ vb. v. admonesta, certa, dăscăli, dojeni, drăcui, insulta, înjura, jigni, moraliza, mustra, ocărî, ofensa, ultragia.
Trimis de siveco, 14.04.2008. Sursa: Sinonime

suduí vb., ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. súdui, 3 sg. şi pl. súduie, imperf. 3 sg. suduiá
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A SUDUÍ súdui pop. 1. intranz. A folosi în vorbire cuvinte necuviincioase; a înjura. 2. tranz. 1) A trata cu sudălmi; a înjura. 2) A trata cu reproşuri; a dojeni; a mustra. /<ung. szidni
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • înjura — ÎNJURÁ, înjúr, vb. I. tranz., intranz. şi refl., recipr. A spune cuvinte injurioase sau de ocară la adresa cuiva; a (se) sudui. – lat. injuriare. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  ÎNJURÁ vb. a drăcui, a ocărî, (livr.) a invectiva, ( …   Dicționar Român

  • sudalmă — SUDÁLMĂ, sudălmi, s.f. (pop.) Înjurătură, ocară. – Din magh. szidalom (influenţat, probabil, de sudui). Trimis de rain drop, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SUDÁLMĂ s. v. afront, injurie, insultă, înju rătură, jignire, ocară, ofensă, ruşine, umilinţă …   Dicționar Român

  • certa — CERTÁ, cert, vb. I. 1. refl. recipr. A se lua la ceartă cu cineva, a discuta cu glas ridicat, cu aprindere; a se gâlcevi, a se ciorovăi, a se ciondăni. ♦ A rupe relaţiile de prietenie, a se învrăjbi cu cineva, a se supăra. ♢ expr. A fi certat cu… …   Dicționar Român

  • jigni — JIGNÍ, jignesc, vb. IV. tranz. 1. A atinge pe cineva în onoarea sau în demnitatea sa; a ofensa, a insulta. 2. (înv.) A aduce un prejudiciu. [var.: jicní vb. IV] – Din scr. žignuti. Trimis de cata, 07.12.2008. Sursa: DEX 98  A jigni ≠ a flata, a… …   Dicționar Român

  • suduitură — SUDUITÚRĂ, suduituri, s.f. (pop.) Înjurătură, ocară. [pr.: du i ] – Sudui + suf. tură. Trimis de rain drop, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SUDUITÚRĂ s. v. afront, injurie, insultă, înjurătură, jignire, ocară, ofensă, ru şine, umilinţă. Trimis de… …   Dicționar Român

  • apskųsti — 1. tr. Lex6, CI94, Q28, H, R, R21,59,367, Sut, N, K, M, Š, LL117,132,313, Rtr, DŽ, NdŽ pranešti kam kieno kaltę, neprideramą elgesį, įduoti: Tave nekaltą apskų̃s tėvui J. Tuoj kaimynas apskùndė, ka jis savo sodne medį nupjovė Mšk. Kai tik… …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • degėjas — ( is), a smob. (1) 1. kas uždega, degikas: Apskundė sūdui degėjus M.Valanč. 2. kas užžiebia: Degėjis žiburio, kurs uždega J. 3. Pn žr. degučius 1. degėjas; padegėjas; uždegėjas …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • iškirtimas — iškirtìmas sm. (2) → 1 iškirsti: 1. SD410 Kareivis tuojaus paskyrė tą obelį ant iškirtimo BsPIII30. 2. S.Dauk Vaikai apskųsti sūdui už iškirtimą svetimo miško rš. 3. iškirstas plotas miške: Sugulėm iškirtime ir laukėm sp. kirtimas; apki …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • ištrūkti — ištrūkti, sta ( a LKKXIV203(Zt), o intr. LKKXIV203(Zt); L 1. K, Š, DŽ, KŽ, Pln, Dkš, Ldk, Žl kam pritvirtintam, prisiūtam išplyšti: Ištrūko guzikas, saga, apvarsčiai iš naginių J. Drūtai insiūtas guzikas neištrùks Lš. Kriūtinė išvėpus, ba, matai …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • silpnas — sil̃pnas, à adj. (4) Š, DŽ, sìlpnas, à (3) KGr224, Jn, Rtr, Kv, Als, sìlpnas, a (1); SD113, H, R, Sut, I, N, K, M, L 1. turintis mažai fizinės jėgos; kuris nestiprios sveikatos: Sil̃pnas buvau, bet reikėjo iš jaujos pėdus vilkt, šiaudus varyt …   Dictionary of the Lithuanian Language

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”