Dicționar Român. 2013.
jignire — JIGNÍRE, jigniri, s.f. Acţiunea de a jigni şi rezultatul ei; ofensă, insultă; (concr.) vorbă, faptă care jigneşte. – v. jigni. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 JIGNÍRE s. 1. insultare, ofensare, ultragiere, (livr.) vexare, (fig.)… … Dicționar Român
ocară — OCÁRĂ, ocări, s.f. (pop.) Vorbă sau faptă care mustră, ceartă, ruşinează pe cineva; ocărâre; umilire, înfruntare; defăimare, jignire, insultă; situaţie ruşinoasă, dezonorantă în care se află cineva; ruşine, dezonoare. ♢ loc. adj. De ocară =… … Dicționar Român
sudalmă — SUDÁLMĂ, sudălmi, s.f. (pop.) Înjurătură, ocară. – Din magh. szidalom (influenţat, probabil, de sudui). Trimis de rain drop, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SUDÁLMĂ s. v. afront, injurie, insultă, înju rătură, jignire, ocară, ofensă, ruşine, umilinţă … Dicționar Român
înjurătură — ÎNJURĂTÚRĂ, înjurături, s.f. Vorbă sau expresie injurioasă, de ocară; sudalmă. – Înjura + suf. ătură. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNJURĂTÚRĂ s. (livr.) imprecaţie, invectivă, (rar) înjurare, (pop.) ocară, sudalmă, suduială,… … Dicționar Român
