dovadă

dovadă
DOVÁDĂ, dovezi, s.f. 1. Fapt sau lucru care arată, demonstrează ceva; probă convingătoare, mărturie. ♢ loc. adv. Ca (sau drept) dovadă = ca semn că..., pentru a dovedi că... ♢ loc. vb. A da dovadă de... = a dovedi, a vădi, a arăta, a manifesta. ♦ spec. Probă juridică. 2. Act, document prin care se adevereşte ceva; adeverinţă. – Din dovedi (derivat regresiv).
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DOVÁDĂ s. 1. indicaţie, indiciu, mărturie, pildă, probă, semn, (livr.) testimoniu, (înv. şi reg.) scrisoare, (înv.) răspuns. (Există numeroase dovadăezi în sprijinul ...) 2. atestare, mărturie, probă. (Iată o dovadă elocventă.) 3. v. motiv. 4. v. probă. 5. v. act. 6. v. adeverinţă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

dovádă s. f., g.-d. art. dovézii; pl. dovézi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DOV//ÁDĂ dovadăézi f. 1) Argument care serveşte la demonstrarea unui adevăr; probă; mărturie. ♢ Ca (sau drept) dovadă pentru a demonstra că... 2) Document prin care se confirmă un adevăr. /v. a dovedi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • probă — PRÓBĂ, probe, s.f. 1. Confirmare a unui adevăr, dovedire; dovadă, semn, mărturie în sprijinul cuiva sau a ceva. ♢ Probă cu martori = susţinere prin martori a unei afirmaţii în faţa instanţelor de judecată. ♢ loc. vb. A da probă (sau probe) de …   Dicționar Român

  • testimoniu — TESTIMÓNIU, testimonii, s.n. (Latinism înv.) Mărturie, dovadă; (concr.) act, document doveditor; certificat, adeverinţă. – Din lat. testimonium. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TESTIMÓNIU s. v. adeverintă, certificat, dovadă,… …   Dicționar Român

  • indiciu — INDÍCIU, indicii, s.n. Semn (aparent) după care se deduce existenţa unui lucru, a unui fenomen etc. ♦ Particularitate, semnalment, manifestare, dovadă concretă după care se poate recunoaşte un obiect, o fiinţă sau un fenomen. ♦ (jur.) Faptă,… …   Dicționar Român

  • mărturie — MĂRTURÍE, mărturii, s.f. 1. Declaraţie făcută de o persoană pentru a adeveri un lucru sau pentru a şi susţine părerile. ♦ spec. Depoziţie făcută de un martor în faţa unei instanţe judecătoreşti. ♢ Mărturie minicinoasă = infracţiune care constă în …   Dicționar Român

  • semn — SEMN, semne, s.n. 1. Tot ceea ce arată, ceea ce indică ceva. ♢ loc. adv. Pe semne = după cât se pare, după cât se vede; probabil. ♦ Manifestare exterioară a unui fenomen care permite să se presupună sau să se precizeze natura lui. ♢ expr. (În… …   Dicționar Român

  • adeverinţă — ADEVERÍNŢĂ, adeverinţe, s.f. Dovadă scrisă de recunoaştere a unui fapt, a unui drept. – Adeveri + suf. inţă. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ADEVERÍNŢĂ s. dovadă, mărturie, (înv.) patentă, răvaş, siguranţă, sinet, testimoniu,… …   Dicționar Român

  • argument — ARGUMÉNT, argumente, s.n. 1. Raţionament, dovadă adusă în sprijinul unei afirmaţii. 2. (mat.) Variabila (variabilă) independentă a unei funcţii. – Din fr. argument, lat. argumentum. Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ARGUMÉNT s. I. 1.… …   Dicționar Român

  • atesta — ATESTÁ, atést, vb. I. tranz. A face dovada; a confirma un adevăr. ♦ A exista în scris. ♦ A confirma în grad pe un cercetător, pe un membru al corpului didactic universitar etc. – Din fr. attester, lat. attestari. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007 …   Dicționar Român

  • chitanţă — CHITÁNŢĂ, chitanţe, s.f. Act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri etc. – Din fr. quittance. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  CHITÁNŢĂ s. recipisă, (înv. şi reg.) zdelcă, (înv.) răvaş, siguranţă,… …   Dicționar Român

  • contramarcă — CONTRAMÁRCĂ, contramărci, s.f. Parte a unui bilet de spectacol care ràmâne la spectator după intrarea în sală, ca dovadă a dreptului său de a lua parte la spectacolul respectiv. – Din fr. contremarque. Trimis de IoanSoleriu, 12.06.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”