- dovadnic
- dovádnic, dovádnici, s.m. (înv.) martor.Trimis de blaurb, 04.05.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
dovedi — DOVEDÍ, dovedésc, vb. IV. 1. tranz. A arăta cu probe (probă), cu argumente, cu mărturii existenţa sau inexistenţa unui fapt, a unei situaţii etc.; a demonstra, a proba. 2. tranz. şi refl. A (se) arăta, a (se) manifesta, a (se) vădi într un anumit … Dicționar Român