distanţa

distanţa
DISTANŢÁ, distanţéz, vb. I. 1. tranz. A lăsa o anumită distanţă între două sau mai multe fiinţe sau lucruri; a rări. 2. refl. A se depărta (de un punct fix, de cineva sau de ceva); a lăsa în urmă, la o distanţă (tot mai) apreciabilă (pe cineva sau ceva). ♦ fig. A se deosebi (în mod sensibil) de cineva în idei, în concepţii etc.; a întrece, a depăşi pe cineva ca valoare. – Din fr. distancer.
Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX '98

A distanţa ≠ a apropia
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

A se distanţa ≠ a se apropia
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

DISTANŢÁ vb. 1. v. îndepărta. 2. v. detaşa. 3. v. spaţia.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

distanţá vb., ind. prez. 1 sg. distanţéz, 3 sg. şi pl. distanţeáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DISTANŢ//Á distanţaéz tranz. (lucruri) A îndepărta la o anumită distanţă. /<fr. distancer
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE DISTANŢ//Á mă distanţaéz intranz. 1) A se depărta tot mai mult. distanţa de fruntea coloanei. 2) fig. A se deosebi sub aspect calitativ în idei sau concepţii. 3) fig. A se distinge prin valoarea fizică sau intelectuală. /<fr. distancer
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DISTANŢÁ vb. I. 1. tr. A lăsa anumite distanţe între obiecte sau fiinţe; a rări. 2. refl. A întrece, a depăşi. ♦ A se depărta, a lăsa în urmă. ♦ (fig.) A se deosebi (de cineva) ca valoare. [< fr. distancer, it. distanziare].
Trimis de LauraGellner, 19.05.2006. Sursa: DN

DISTANŢÁ vb. I. tr. a lăsa anumite distanţe între obiecte sau fiinţe; a rări. II. refl. 1. a întrece, a depăşi. ♢ a se depărta, a lăsa o urmă. 2. (fig.) a se deosebi (de cineva) ca valoare. (< fr. distancer)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • distanţă — DISTÁNŢĂ, distanţe, s.f. 1. Interval care desparte două puncte în spaţiu; depărtare. ♢ loc. adv. La distanţă = la o oarecare depărtare. De la distanţă = de la un punct depărtat. Din distanţă în distanţă = din loc în loc, la anumite intervale… …   Dicționar Român

  • distánţã — s. f., g. d. art. distánţei; pl. distánţe …   Romanian orthography

  • pas — PAS1 interj. Cuvânt folosit de un jucător de cărţi pentru a arăta că nu vrea sau nu poate să deschidă jocul, să participe la joc (în turul respectiv). – Din fr. [je] passe. Trimis de valeriu, 05.01.2008. Sursa: DEX 98  PAS2, pasuri, s.n. 1. Drum …   Dicționar Român

  • spaţiu — SPÁŢIU, spaţii, s.n. 1. (fil.; la sg.) Formă obiectivă şi universală a existenţei materiei, inseparabilă de materie, care are aspectul unui întreg neîntrerupt cu trei dimensiuni şi exprimă ordinea coexistenţei obiectelor lumii reale, poziţia,… …   Dicționar Român

  • cursă — CÚRSĂ1, curse, s.f. 1. Distanţă parcursă regulat de un vehicul pe acelaşi itinerar şi conform unui orar stabilit. ♦ (concr.) Vehicul care parcurge o astfel de distanţă. 2. Distanţă parcursă de o piesă între punctele extreme într o mişcare… …   Dicționar Român

  • distanţier — DISTANŢIÉR, distanţiere, s.n. 1. Piesă care are funcţiunea de a menţine distanţa reglementară dintre două piese, două elemente etc. 2. Instrument care serveşte la măsurarea distanţelor mici dintre nave. [pr.: ţi er] – Distanţă + suf. ier. Trimis… …   Dicționar Român

  • kilometraj — KILOMETRÁJ, kilometraje, s.n. Distanţa în kilometri dintre un punct al unei căi de comunicaţie şi un punct de plecare, măsurată în lungul acestei căi. ♢ Distanţa în kilometri parcursă de un vehicul într un anumit timp. ♢ Instrument de măsură… …   Dicționar Român

  • departe — DEPÁRTE adv. 1. (Cu sens local) La mare distanţă. ♢ loc. prep. Departe de... = la mare distanţă de... ♢ expr. Departe de mine gândul = nici nu mă gândesc... Până departe = pe o distanţă mare. Pe departe = pe ocolite, nu de a dreptul; indirect.… …   Dicționar Român

  • focal — FOCÁL, Ă, focali, e, adj. (fiz.) Privitor la focarul lentilelor sau al oglinzilor. ♢ Distanţă focală = distanţa dintre centrul unei lentile şi focarul său. – Din fr. focal. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  focál adj. m., pl.… …   Dicționar Român

  • telefon — TELEFÓN, telefoane, s.n. 1. Telecomunicaţie în care se realizează convorbiri la distanţă prin mijlocirea undelor electromagnetice propagate de a lungul unor fire; ansamblul instalaţiilor necesare pentru acest scop. 2. Aparat prevăzut cu un… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”