- distanţa
- DISTANŢÁ, distanţéz, vb. I. 1. tranz. A lăsa o anumită distanţă între două sau mai multe fiinţe sau lucruri; a rări. 2. refl. A se depărta (de un punct fix, de cineva sau de ceva); a lăsa în urmă, la o distanţă (tot mai) apreciabilă (pe cineva sau ceva). ♦ fig. A se deosebi (în mod sensibil) de cineva în idei, în concepţii etc.; a întrece, a depăşi pe cineva ca valoare. – Din fr. distancer.Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX '98A distanţa ≠ a apropiaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeA se distanţa ≠ a se apropiaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeDISTANŢÁ vb. 1. v. îndepărta. 2. v. detaşa. 3. v. spaţia.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimedistanţá vb., ind. prez. 1 sg. distanţéz, 3 sg. şi pl. distanţeázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA DISTANŢ//Á distanţaéz tranz. (lucruri) A îndepărta la o anumită distanţă. /<fr. distancerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE DISTANŢ//Á mă distanţaéz intranz. 1) A se depărta tot mai mult. distanţa de fruntea coloanei. 2) fig. A se deosebi sub aspect calitativ în idei sau concepţii. 3) fig. A se distinge prin valoarea fizică sau intelectuală. /<fr. distancerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDISTANŢÁ vb. I. 1. tr. A lăsa anumite distanţe între obiecte sau fiinţe; a rări. 2. refl. A întrece, a depăşi. ♦ A se depărta, a lăsa în urmă. ♦ (fig.) A se deosebi (de cineva) ca valoare. [< fr. distancer, it. distanziare].Trimis de LauraGellner, 19.05.2006. Sursa: DNDISTANŢÁ vb. I. tr. a lăsa anumite distanţe între obiecte sau fiinţe; a rări. II. refl. 1. a întrece, a depăşi. ♢ a se depărta, a lăsa o urmă. 2. (fig.) a se deosebi (de cineva) ca valoare. (< fr. distancer)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.