dezinvolt

dezinvolt
DEZINVÓLT, -Ă, dezinvolţi, -te, adj. (livr.; despre oameni) Care se mişcă, se manifestă liber, degajat; (despre manifestări ale oamenilor) care arată degajare. – Din fr. désinvolte.
Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX '98

DEZINVÓLT adj. v. natural.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

dezinvólt adj. m. (sil. mf. dez-), pl. dezinvólţi; f. sg. dezinvóltă, pl. dezinvólte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DEZINVÓL//T dezinvolttă (dezinvoltţi, dezinvoltte) Care manifestă libertate în mişcări şi în comportament; degajat. /<fr. désinvolt
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DEZINVÓLT, -Ă adj. Liber în mişcări, degajat; liber, nestingherit. [< fr. désinvolte].
Trimis de LauraGellner, 13.05.2006. Sursa: DN

DEZINVÓLT, -Ă adj. (despre oameni) liber în mişcări; degajat; (despre manifestări) liber, nestingherit. (< fr. désinvolte)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • dezinvólt — adj. m. (sil. mf. dez ), pl. dezinvólţi; f. sg. dezinvóltã, pl. dezinvólte …   Romanian orthography

  • degajat — DEGAJÁT, Ă, degajaţi, te, adj. 1. Eliberat de o îndatorire, de un obstacol; (despre oameni şi gesturile lor) cu mare libertate în mişcări; nestânjenit, nonşalant. 2. (Despre o coloană sau un pilastru) Situat în apropierea unui zid. – v. degaja.… …   Dicționar Român

  • degaja — DEGAJÁ, degajez, vb. I. tranz. 1. A răspândi, a împrăştia, a emana căldură, miros etc.; a exala. ♦ refl. (Despre mirosuri, căldură etc.) A se desprinde. ♦ A elimina, a scoate un gaz dintr o combinaţie chimică. 2. A elibera, a scăpa pe cineva de o …   Dicționar Român

  • dezinvoltură — DEZINVOLTÚRĂ s.f. (livr.) Atitudine sau comportare firească, degajată, plină de îndrăzneală. – Din fr. désinvolture. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  DEZINVOLTÚRĂ s. v. naturaleţe. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime… …   Dicționar Român

  • natural — NATURÁL, Ă, naturali, e, adj., adv., s.n. I. adj. 1. Care se referă la natură (1), care aparţine naturii; care se găseşte în natură. ♢ Bogăţie naturală = bogăţie (necultivată) a solului sau a subsolului, a unei regiuni, a unei ţări. Ştiinţele… …   Dicționar Român

  • nonşalant — NONŞALÁNT, Ă, nonşalanţi, te, adj. (livr.) Lipsit de grijă; degajat (în comportări); care trădează nonşalanţă; leneş. – Din fr. nonchalant, germ. nonschalant. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98  NONŞALÁNT adj. v. degajat, dezinvolt,… …   Dicționar Român

  • prostatic — PROSTÁTIC1, Ă, prostatici, ce, adj. (înv.) 1. Care trădează prostie; prostesc. 2. Simplu, nevinovat, naiv. – Prost + suf. atic. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PROSTÁTIC2, Ă, prostatici, ce, adj., s.m. 1. adj. Care aparţine… …   Dicționar Român

  • simplu — SÍMPLU, Ă, simpli, e, adj. 1. Care este format dintr un singur element sau din câteva elemente omogene; care nu se poate împărţi în elemente de natură diferită; care nu este amestecat. ♢ Floare simplă = floare a cărei corolă este compusă dintr un …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”