nonşalant

nonşalant: NONŞALÁNT, -Ă, nonşalanţi, -te, adj. (livr.) Lipsit de grijă; degajat (în comportări); care trădează nonşalanţă; leneş. – Din fr. nonchalant, germ. nonschalant.

Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98

NONŞALÁNT adj. v. degajat, dezinvolt, firesc, natural, neafectat, neartificial, ne-căutat, neprefăcut, nesilit, nestudiat, simplu, spontan.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

nonşalánt adj. m., pl. nonşalánţi; f. sg. nonşalántă, pl. nonşalánte

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

NONŞALÁN//T nonşalanttă (nonşalantţi, nonşalantte) livr. Care manifestă nongalanţă; lipsit de griji. /<fr. nonchalant, germ. nonschalance

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

NONŞALÁNT, -Ă adj. (Liv.) Nepăsător; leneş. [< fr. nonchalant].

Trimis de LauraGellner, 24.06.2005. Sursa: DN

NONŞALÁNT, -Ă adj. indiferent, nepăsător; degajat. (< fr. nonchalant)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Нужна курсовая?

nonşalánt — adj. m., pl. nonşalánţi; f. sg. nonşalántã, pl. nonşalánte … Romanian orthography
degajat — DEGAJÁT, Ă, degajaţi, te, adj. 1. Eliberat de o îndatorire, de un obstacol; (despre oameni şi gesturile lor) cu mare libertate în mişcări; nestânjenit, nonşalant. 2. (Despre o coloană sau un pilastru) Situat în apropierea unui zid. – v. degaja.… … Dicționar Român
natural — NATURÁL, Ă, naturali, e, adj., adv., s.n. I. adj. 1. Care se referă la natură (1), care aparţine naturii; care se găseşte în natură. ♢ Bogăţie naturală = bogăţie (necultivată) a solului sau a subsolului, a unei regiuni, a unei ţări. Ştiinţele… … Dicționar Român
simplu — SÍMPLU, Ă, simpli, e, adj. 1. Care este format dintr un singur element sau din câteva elemente omogene; care nu se poate împărţi în elemente de natură diferită; care nu este amestecat. ♢ Floare simplă = floare a cărei corolă este compusă dintr un … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias