- natural
- NATURÁL, -Ă, naturali, -e, adj., adv., s.n. I. adj. 1. Care se referă la natură (1), care aparţine naturii; care se găseşte în natură. ♢ Bogăţie naturală = bogăţie (necultivată) a solului sau a subsolului, a unei regiuni, a unei ţări. Ştiinţele naturale = ştiinţele naturii, v. natură. Graniţă naturală = graniţă marcată de o apă sau de o formă de relief. Drept natural = (în concepţia unor filozofi) drept considerat ca imuabil şi universal, care ar exista în afara structurilor sociale, decurgând fie din natura sau raţiunea umană, fie din voinţa sau raţiunea divină. 2. Care este generat, produs, creat de natură (1), fără intervenţia omului; p. ext. veritabil, curat, pur. 3. Care este lipsit de artificiu, de rafinament, de afectare, simplu; care se realizează spontan, fără efort sau constrângere. ♢ (Adverbial) Vorbeşte natural. 4. Care este conform cu natura cuiva, înnăscut, nativ; propriu, specific cuiva. 5. Care concordă, se potriveşte cu faptele din realitatea obiectivă, cu ordinea firească a lucrurilor; normal, firesc. ♢ Moarte naturală = moarte survenită în chip firesc, moarte bună (din cauza bătrâneţii). Mărime naturală = (reproducere în) mărime reală a modelului în artele plastice şi în fotografie. ♦ (Despre copii) Născut în afara căsătoriei; nelegitim. II. adv. Fireşte, desigur, bineînţeles. III. s.n. (Astăzi rar) Naturaleţe, simplitate. – Din lat. naturalis, it. naturale, fr. naturel, germ. Naturell.Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Natural ≠ artificial, miraculos, nenaturalTrimis de siveco, 10.12.2006. Sursa: AntonimeNATURÁL adj., adv. 1. adj. (livr.) elementar. (Forţele natural.) 2. adj. v. simplu. 3. adj. v. sălbatic. 4. adj. pur, veritabil, (livr.) genuin. (Un produs natural.) 5. adj. curat, neamestecat, pur, (înv. şi pop.) sadea. (Vin natural.) 6. adj. v. înnăscut. 7. adj. v. bastard. 8. adj. degajat, dezinvolt, firesc, neafectat, neartificial, necăutat, neprefăcut, nesilit, nestudiat, simplu, spontan, (livr.) nonşalant, (înv.) prostatic. (O atitudine natural; cu gesturi natural.) 9. adj. v. firesc. 10. adv. v. desigur.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeNATURÁL s. v. caracter, degajare, dezinvoltură, fire, firesc, naturaleţe, natură, simplitate, spontaneitate, structură, temperament.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimenaturál adj. m., pl. naturáli; f. sg. naturálă, pl. naturáleTrimis de siveco, 24.04.2008. Sursa: Dicţionar ortograficnaturál s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficNATURÁL1 adv. 1) În mod firesc; simplu; uşor. 2) (folosit pentru a-şi exprima acordul) Desigur, bineînţeles. /<lat. naturalis, it. naturale, fr. naturel, germ. naturellTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXNATURÁL2 -ă (naturali, naturale) 1) Care ţine de natură; propriu naturii. ♢ Ştiinţe naturale totalitate a ştiinţelor care se ocupă cu studiul naturii. Economie naturală formă de economie în care bunurile materiale se produc nu pentru schimb, ci pentru satisfacerea necesităţilor gospodăriei producătoare. 2) Care este creat de natură (fără intervenţia omului). Gaz natural. ♢ Frontieră naturală frontieră marcată de elemente ale naturii fizice (râuri, munţi etc.). Bogăţii (sau resurse) naturale bogăţii aflate în solul sau subsolul unei regiuni sau ţări. 3) Care este în natura lucrurilor; care este în con-cordanţă cu ordinea obişnuită a lucrurilor; firesc; normal. ♢ Moarte naturală moarte survenită în chip firesc (din cauza bătrâneţii); moarte bună. Mărime naturală mărime care corespunde dimensiunilor reale ale modelului (în artele plastice şi în fotografie). 4) Care este obţinut direct din natură. Mătase naturală. 5) Care exclude orice afectare. Ten natural. ♢ Vin natural vin obţinut prin fermentarea sucului de struguri, fără amestecuri străine. Număr natural fiecare din-tre numerele întregi pozitive (1, 2, 3, 4 etc.). 6) Care este moştenit de la natură; înnăscut; congenital. Fire naturală. 7) Care este lipsit de artificii sau rafinament; neafectat. Stil natural. 8) Care ţine de natura umană; propriu funcţiilor vitale ale omului. Necesităţi naturale. 9): Copil natural copil născut în afara căsătoriei; copil nelegitim. /<lat. naturalis, it. naturale, fr. naturel, germ. naturellTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXNATURÁL, -Ă adj. 1. Referitor la natură, al naturii; din natură. ♦ Curat, neamestecat. 2. Firesc, obişnuit, simplu; adevărat. // adv. Fireşte, desigur. // s.n. Naturaleţe, simplititate. [cf. lat. naturalis, fr. naturel].Trimis de LauraGellner, 16.11.2006. Sursa: DNNATURÁL, -Ă I. adj. 1. referitor la natură, specific naturii. ♢ creat de natură. o ştiinţe ĕ = ansamblu de ştiinţe care studiază fenomenele lumii înconjurătoare, lumea organică şi anorganică; ştiinţele naturii. 2. (mat.) număr natural = fiecare număr întreg pozitiv. 3. care se potriveşte cu faptele din realitatea obiectivă; firesc, obişnuit, simplu. 4. (jur.; despre copii) născut în afara căsătoriei. II. adv. desigur, fireşte. III. s. n. naturaleţe. (< lat. naturalis. fr. naturel, it. naturale)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.