dezbrăca

dezbrăca
DEZBRĂCÁ, dezbrác, vb. I. 1. refl. şi tranz. A-şi scoate sau a scoate cuiva îmbrăcămintea cu care se află îmbrăcat; a (se) despuia. 2. tranz. fig. A jefui, a prăda pe cineva (de tot ce are). – lat. *disbracare.
Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX '98

A (se) dezbrăca ≠ a (se) îmbrăca
Trimis de siveco, 09.12.2008. Sursa: Antonime

DEZBRĂCÁ vb. 1. a scoate, a trage, (pop.) a lepăda, (înv.) a (se) dezveşti, (fam.) a (se) dezechipa. (dezbrăca cămaşa de pe tine; se dezbrăca de cămaşă.) 2. a (se) despuia, a (se) dezgoli, (pop.) a (se) goli, (Transilv., Mold. şi Bucov.) a (se) târşi. (De ce te-ai dezbrăca?)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

dezbrăcá vb., ind. prez. 1 sg. dezbrác, 3 sg. şi pl. dezbrácă; ger. dezbrăcând
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DEZBRĂCÁ dezbrác tranz. 1) (hai-ne) A scoate de pe corp. dezbrăca rochia. dezbrăca pantalonii. 2) (persoane) A lăsa fără de îmbră-căminte, scoţând-o de pe corp. 3) fig. A lipsi (complet) de avere; a prăda; a jefui; a despuia. /<lat. disbracare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • dezechipa — DEZECHIPÁ, dezechipéz, vb. I. tranz. A lua înapoi unui soldat (care a terminat stagiul militar) sau unei unităţi militare echipamentul; a scoate echipamentul de pe un vas de război. ♦ refl. A şi scoate echipamentul; p. gener. a se dezbrăca. – Dez …   Dicționar Român

  • despuia — DESPUIÁ, despói, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) dezbrăca în pielea goală. ♦ A (se) desfrunzi; a lăsa sau a rămâne fără verdeaţă. 2. tranz. A i lua cuiva tot ce are; a jefui, a prăda. 3. tranz. A jupui de piele. ♦ (Rar) A curăţa de coajă; a coji …   Dicționar Român

  • dezbrăcat — DEZBRĂCÁT, Ă, dezbrăcaţi, te, adj. Cu hainele scoase de pe el, fără haine; gol. ♦ (Adesea substantivat) Sărac, lipsit de mijloace materiale. – v. dezbrăca. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Dezbrăcat ≠ îmbrăcat Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • dezgoli — DEZGOLÍ, dezgolésc, vb. IV. tranz. şi refl. A lăsa sau a rămâne gol, a( şi) descoperi trupul sau o parte a lui; a (se) dezbrăca, a (se) despuia. – Dez + goli. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  A (se) dezgoli ≠ a (se) înveli… …   Dicționar Român

  • lepăda — LEPĂDÁ, lépăd, vb. I. (pop.) I. 1. tranz. A lăsa ceva din mână; a arunca. ♦ A arunca un obiect nefolositor sau fără valoare, renunţând la el. ♢ expr. A nu fi de lepădat = a fi vrednic de luat în seamă; a avea preţ, valoare. 2. tranz. A dărui, a… …   Dicționar Român

  • descotoşmăni — DESCOTOŞMĂNÍ, descotoşmănesc, vb. IV. tranz. şi refl. A( şi) scoate hainele (prea groase şi prea multe); a (se) dezbrăca de lucruri care incomodează. [var.: descotoşmăná vb. I] – Des1 + [în]cotoşmăni (încotoşmăni). Trimis de IoanSoleriu,… …   Dicționar Român

  • dezbrăcare — DEZBRĂCÁRE s.f. Acţiunea de a (se) dezbrăca. – v. dezbrăca. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Dezbrăcare ≠ îmbrăcare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  DEZBRĂCÁRE s. 1. scoatere, tragere, (fam.) dezechipare.… …   Dicționar Român

  • dezbrăcător — DEZBRĂCĂTÓR, OÁRE, dezbrăcători, oare, adj. (Rar) Care dezbracă; fig. care despoaie, sărăceşte, ruinează, jefuieşte. – Din dezbrăca + suf. (ă)tor. Trimis de gall, 07.03.2008. Sursa: DLRM …   Dicționar Român

  • gol — GOL1, goluri, s.n. (La unele sporturi) Introducere a mingii în poarta echipei adverse; punct marcat în favoarea echipei care a reuşit această introducere. – Din engl. goal. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GOL2, GOÁLĂ, goi, goale, adj …   Dicționar Român

  • striptease — STRIP TEASE s.n. Număr de cabaret în care dansatoarele se dezbracă (complet) în faţa spectatorilor, în cursul executării unui dans. [pr.: stríp tiz] – Din engl., fr. strip tease. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STRIP TEASE [pr …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”