lepăda

lepăda
LEPĂDÁ, lépăd, vb. I. (pop.) I. 1. tranz. A lăsa ceva din mână; a arunca. ♦ A arunca un obiect nefolositor sau fără valoare, renunţând la el. ♢ expr. A nu fi de lepădat = a fi vrednic de luat în seamă; a avea preţ, valoare. 2. tranz. A dărui, a da cuiva ceva de mică valoare. 3. tranz. A-şi dezbrăca un veşmânt, a-şi scoate haina, încălţămintea etc. ♢ expr. A(-şi) lepăda masca = a înceta de a se mai preface, a se arăta sub adevărata înfăţişare morală. A-şi lepăda potcoavele = a muri. ♦ (Despre animale) A-şi schimba părul, pielea, penele; a năpârli. 4. intranz. (Despre femei şi despre femelele animalelor) A naşte înainte de termen un făt mort; a avorta. ♦ tranz. (Despre peşti) A depune icrele. II. fig. 1. tranz. A lăsa ceva sau pe cineva undeva; a îndepărta, a alunga. 2. tranz. A părăsi ceva (pentru totdeauna şi de bună voie), a renunţa la... ♦ refl. A se lăsa de... 3. refl. A rupe orice legătură cu cineva. ♦ A nu recunoaşte ceva; a tăgădui. [prez. ind. şi: leápăd.var.: (reg.) lăpădá vb. I] – Probabil lat. lapidare "a arunca cu pietre".
Trimis de LauraGellner, 18.05.2004. Sursa: DEX '98

LEPĂDÁ vb. 1. v. arunca. 2. v. abjura.
Trimis de siveco, 11.02.2008. Sursa: Sinonime

LEPĂDÁ vb. v. afurisi, alunga, anatemiza, avorta, blestema, deborda, depărta, dezbrăca, excomunica, feri, goni, izgoni, îndepărta, lăsa, năpârli, păzi, refuza, renunţa, respinge, scoate, trage, vărsa, voma, vomita.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

lepădá vb., ind. prez. 1 sg. lépăd, 2 sg. lépezi, 3 sg. şi pl. leápădă; conj. prez. 3 sg. şi pl. lépede
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A LEPĂDÁ lépăd 1. tranz. 1) (obiecte, mai ales nefolositoare) A înceta de a mai purta cu sine, aruncând sau părăsind. ♢ A nu fi de lepădat a fi demn de luat în seamă; a merita toată atenţia. 2) (îmbrăcăminte, încălţăminte) A scoate de pe sine; a dezbrăca. ♢ A-şi lepăda masca a înceta de a se mai preface. A-şi lepăda potcoavele a muri; a deceda. 3) fig. A înceta de a mai practica; a lăsa; a părăsi. lepăda fumatul. 4) A face să rămână singur (undeva); a lăsa; a părăsi; a abandona. 2. intranz. (despre femei sau femelele animalelor) A naşte înainte de termen; a expulza fătul mort (prin avort). /<lat. lapidare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE LEPĂDÁ mă lépăd intranz. pop. A renunţa la ceva; a se lăsa de...; a se dezice. /<lat. lapidare
Trimis de siveco, 08.05.2008. Sursa: NODEX

lepădá (lépăd, lepădát), vb.1. A arunca, a azvîrli. – 2. A lua, a scoate, a descărca. – 3. A respinge, a înlătura. – 4. A alunga, a expulza. – 5. (Trans., Banat) A vărsa, a vomita. – 6. A avorta. – 7. A părăsi, a lăsa. – 8. (refl.) A nega, a se apăra, a se dezvinovăţi. – 9. (refl.) A renega. – Mr. me aleapidu "mă grăbesc". lat. lapĭdāre (Lexiconul de la Buda; Puşcariu 936, cu dubii; Tiktin; Iordan, Dift., 152; Capidan, Aromînii, Bucureşti 1932, p. 220; Candrea). Dificultatea care se opune acestei derivări este de ordin semantic, deoarece e greu să se pornească de la sensul din lat. a lapida. Dar pe lîngă sensul curent, cuvîntul trebuie să fi avut în limba populară acelaşi sens cu dilapĭdāre, cum ar fi "a arunca cu pietre; a azvîrli (ca pe un lucru inutil)". Sensul de "a azvîrli" este în mod sigur primar, deoarece explică şi pe cel din mr. şi coincide cu cele mai vechi exemple: lepădară grîul în mare (Cod. Voroneţean); să lepădăm tot răul (Coresi); leapădă icoanele de în biserică (Moxa). Der. din lat. liquidāre (E. Herzog, Dacor., I, 220-22 şi Dacor., V, 483-96; REW 5076a; cf. împotrivă Rosetti, I, 160) nu pare posibilă. Cu atît mai puţin este convingătoare ipoteza care porneşte de la un lat. *lepidāre, de la lepis "scamă", cu sensul primitiv (despre şopîrle) "a năpîrli anual" (Drăgan, Dacor., VI, 295-9 şi VII, 139) explicaţie preferată, se pare, de DAR, cf. REW 5076a n. Nu au nici o probabilitate explicaţiile date de Cihac, II, 512 (din mag. lapedál "respins, aruncat") şi de Creţu 341 (lat. vilipendĕre). Der. lepădat, s.n. (avort); lepădătoare, s.f. (cucurbeţică, Aristolochia clematitis); lepădătură, s.f. (avort; stîrpitură; prostituată; deşeu, rebut). – Din rom. provine mag. lapedál şi săs. lepedăn "a arunca".
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • abnega — abnegá vb. tr. a tăgădui, a nega, a se lepăda de ceva sau de cineva. (< lat. abnegare) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN  ABNEGÁ, abnég, vb. I. tranz. A tăgădui, a nega, a se lepăda de cineva sau de ceva. – Din lat. abnegare. Trimis de… …   Dicționar Român

  • arunca — ARUNCÁ, arúnc, vb. I. 1. tranz. A face ca ceva (rar cineva) să ajungă la o distanţă oarecare, imprimându i o mişcare violentă; a azvârli. ♢ expr. A arunca (ceva) In aer = a distruge (ceva) cu ajutorul unui exploziv. A( şi) arunca ochii (sau o… …   Dicționar Român

  • lepădat — LEPĂDÁT1 s.n. (pop.) Faptul de a lepăda; spec. avort. – v. lepăda. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LEPĂDÁT2, Ă, lepădaţi, te, adj. (Despre copii nou născuţi) Părăsit de mamă; abandonat. – v. lepăda. Trimis de LauraGellne …   Dicționar Român

  • mască — MÁSCĂ, măşti, 1. Bucată de stofă, de mătase, de dantelă, de carton etc. (înfăţişând o faţă omenească sau figura unui animal) cu care îşi acoperă cineva faţa sau o parte a ei (pentru a nu fi recunoscut), lăsând numai ochii descoperiţi; obrăzar. ♢… …   Dicționar Român

  • renega — RENEGÁ, renég, vb. I. tranz. A tăgădui, a nega, a contesta ceva, a dezminţi; a se lepăda de cineva sau de ceva, a nu recunoaşte ca fiind al său, a abjura. – Din lat. renegare. cf. fr. r e n i e r. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • lepădare — LEPĂDÁRE, lepădări, s.f. (pop.) Acţiunea de a (se) lepăda şi rezultatul ei; părăsire; renegare. ♢ Lepădare de sine = renunţare la interesele sau la ideile personale (pentru binele obştesc). – v. lepăda. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • lepădătură — LEPĂDĂTÚRĂ, lepădături, s.f. 1. Copil născut înainte de termen (şi adesea cu mari deficienţe fizice sau psihice); stârpitură. 2. fig. Om lipsit de caracter; persoană depravată, coruptă, decăzută. – Lepăda + suf. ătură. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • lăsa — LĂSÁ, las, vb. I. 1. tranz. A da drumul unui lucru sau unei fiinţe ţinute strâns. ♢ expr. A lăsa (cuiva) sânge = a face să curgă din corpul cuiva, printr o incizie, o cantitate de sânge. Lasă mă să te las, se spune despre un om indiferent, lipsit …   Dicționar Român

  • retracta — RETRACTÁ, retractéz, vb. I. 1. tranz. A reveni asupra celor afirmate înainte (recunoscându şi greşeala), a retrage cele spuse; a se lepăda de o faptă, de o atitudine din trecut. 2. refl. (Despre muşchi, tegumente, tendoane etc., rar, despre… …   Dicționar Român

  • scutura — SCUTURÁ, scútur, vb. I. I. 1. tranz. A clătina, A agita sau (mai rar) a lovi un obiect pentru a face să cadă ori să iasă ceva de pe (sau din) el. ♢ expr. (fam.) A scutura (pe cineva) de bani sau a scutura buzunarele (ori punga) cuiva = a lua… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”