despuia — DESPUIÁ, despói, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) dezbrăca în pielea goală. ♦ A (se) desfrunzi; a lăsa sau a rămâne fără verdeaţă. 2. tranz. A i lua cuiva tot ce are; a jefui, a prăda. 3. tranz. A jupui de piele. ♦ (Rar) A curăţa de coajă; a coji … Dicționar Român
dezgolire — DEZGOLÍRE, dezgoliri, s.f. Faptul de a (se) dezgoli. – v. dezgoli. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Dezgolire ≠ învelire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime DEZGOLÍRE s. v. dezbrăcare. Trimis de siveco, 13.09.2007.… … Dicționar Român
acoperi — ACOPERÍ, acópăr, vb. IV. 1. tranz. A pune peste un obiect sau peste o fiinţă ceva care le ascunde sau le protejează. ♢ expr. (refl.) A se acoperi de glorie = a săvârşi fapte mari de arme, a fi foarte viteaz. 2. tranz. A pune peste un obiect… … Dicționar Român
ciungi — CIUNGÍ, ciungesc, vb. IV. tranz. 1. A reteza cuiva mâinile. 2. A curăţa sau a dezgoli un copac de crengi. – Din ciung. Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX 98 CIUNGÍ vb. a (se) schilodi. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime CIUNGÍ… … Dicționar Român
desfrunzi — DESFRUNZÍ, desfrunzesc, vb. IV. refl. (Despre copaci sau despre pădure) A şi pierde frunzele. ♦ tranz. A despuia de frunze. – Des1 + [în]frunzi. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A desfrunzi ≠ a înfrunzi Trimis de siveco, 03.08.2004.… … Dicționar Român
dezbrăca — DEZBRĂCÁ, dezbrác, vb. I. 1. refl. şi tranz. A şi scoate sau a scoate cuiva îmbrăcămintea cu care se află îmbrăcat; a (se) despuia. 2. tranz. fig. A jefui, a prăda pe cineva (de tot ce are). – lat. *disbracare. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004 … Dicționar Român
dezgolit — DEZGOLÍT, Ă, dezgoliţi, te, adj. Dezbrăcat, gol. – v. dezgoli. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEZGOLÍT adj. v. dezbrăcat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
goli — GOLÍ, golesc, vb. IV. 1. tranz. A scoate sau a consuma întregul conţinut dintr un vas, recipient, spaţiu etc.; a deşerta. ♦ refl. pas. (Despre vase, recipiente, spaţii etc.) A rămâne gol2, fără fiinţe, pustiu. 2. refl. (fam.; despre fiinţe) A… … Dicționar Român
pleşuvi — PLEŞUVÍ, pleşuvesc, vb. IV. 1. intranz. A cheli. 2. refl. (Despre munţi, dealuri, soluri etc.) A rămâne fără vegetaţie. – Din pleşuv. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 PLEŞUVÍ vb. v. cheli. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
târşi — TÂRŞÍ vb. IV v. târşâi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TÂRŞÍ vb. v. crăcăna, defrişa, despăduri, despuia, dezbrăca, dezgoli, grămădi, îmbulzi, îndesa, înghesui, îngrămădi, prăşi, rânji, săpa, speria, teme, teşi, turti. Trimis … Dicționar Român